Care Santos face parte din categoria scriitoarelor capabile de a-ţi oferi niște romane pe care să le devorezi. Are harul povestitoarei care știe să plaseze evenimente alerte în atmosfera unui oraș la care multi visează: Barcelona. Descoperi o Barcelonă demnă de un film de epocă (Poftă de ciocolată), de un serial despre femei emancipate și prietenii pierdute (Jumătate de viaţă) sau despre legăturile complicate din prezentul nostru (Tot binele și tot răul). Odată cu apariţia romanului Minciuna, mulţi cititori au descoperit-o pe Care Santos în ipostaza autoarei de cărţi pentru adolescenţi. Adevărul este continuarea poveștii de iubire din romanul Minciuna (care te introduce în universul mai puţin strălucitor al Barcelonei de la periferie).
Ce s-a întâmplat în Minciuna?
În Minciuna cunoști un personaj venit dintr-o lume considerată o pepinieră a delincvenţilor juvenili. Îl cheamă Eric și este pasionat de literatură. Eric devine un adolescent dependent de cărţi după ce un permis oferit de o bibliotecară inimoasă îi schimbă perspectiva asupra viitorului său. Acest permis devine pașaportul către o lume aflată dincolo de cartierul periculos unde trăiește.
Eric își împarte viaţa între cursuri și bibliotecă, însă mai deviază de la traseul celui ce vrea să-și depășească, prin studii, condiţia. De această deviere este vinovat și vărul său Ben. Acest văr îl implică într-o crimă. Eric este închis pe nedrept și ajutat apoi să iasă din inchisoare de Xenia.
Xenia este o tânără de familie bună, întâlnită de Eric pe internet. Au început să interacţioneze schimbând impresii despre cărţile preferate, pe un forum.
Noua viaţă nu este ceea ce pare
Odată ieșit din închisoare, Eric are parte de noi provocări. Este major și trebuie să își găsească de lucru pentru a se întreţine. În paralel, vrea să își ia bacalaureatul, apoi să ajungă la universitate. Visul lui este acela de a preda literatură.
Deși are multe de făcut, Eric se consideră norocos la ieșirea din închisoare. Spre deosebire de colegii lui de carceră, pe el îl așteaptă un acoperiș deasupra capului. Vărul care-l băgase în bucluc îi cumpărase un apartament într-o zonă bună din Barcelona. Singurul lucru bun pe care l-a făcut Ben a fost să-i transmita lui Eric visul de a pleca departe de cartierul rău famat.
Ben, vărul lui Eric, murise. Cauza morţii? Invadase teritoriul unor traficanţi de droguri ce formau un clan de temut. Se pare că fusese trădat de un bun prieten. Acesta s-a hotărât să ocupe ilegal apartamentul ce i s-ar fi cuvenit lui Eric după moartea lui Ben.
Eric descoperă cu stupoare că nu poate intra în apartamentul său. Prietenul trădător al lui Ben schimbase yala. De asemenea, transformase apartamentul într-un loc al traficului de droguri.
Aliaţii lui Eric
Din fericire, Eric are datele unor oameni care îl pot ajuta. Printre ei se numără bibliotecara inimoasă, Xenia și avocatul ce a crezut mereu în nevinovăţia lui. Însă Eric nu le cere imediat ajutorul. Preferă să facă niște investigaţii pe cont propriu.
Investigaţiile lui Eric devin o succesiune de scene palpitante. Întâlnește personaje din toate categoriile și trece prin situaţii riscante. Care Santos redă aventurile personajului într-un ritm care te va ţine cu sufletul la gură. Naraţiunea este alertă si concentrată. Nici un pasaj nu este de prisos.
Protejarea legăturii cu Xenia
Dacă ai citit Minciuna, te vei întreba dacă poate rezista iubirea dintre băiatul rebel și fata cuminte. Părinţii Xeniei ar dori să nu continue. Ei vor face totul pentru a tăia orice formă de comunicare dintre Xenia și Eric. Le este teamă de anturajul lui Eric. Tânărul, chiar și nevinovat, va rămâne tot un paria în ochii lor. Însă cei doi îndrăgostiţi sunt inventivi și găsesc noi mijloace de a păstra legătura.
Un mesaj pentru societate
Prin Adevărul, scriitoarea Care Santos trage și un semnal de alarmă în numele celor vulnerabili. Din păcate, mulţi adolescenţi cu probleme ce-i plasează la marginea societăţii riscă să recidiveze. Mai ales cei ce nu au un domiciliu stabil sau o familie care să-i așptepte la ieșirea din centrele destinate celor implicaţi în activităţi ilegale. Sunt aruncaţi în aceeași lume nesigură ce le-a dat de înţeles că pentru marginali nu există căi legale de supravieţuire. Pe Eric îl salvează anii de școală și pasiunea pentru lectură. El are o motivaţie puternică.
Din păcate, nu toţi adolescenţii din mediile sărace au avut parte de adulţi care să le ofere și alte modele sănătoase de a reuși în viaţă. Mulţi nici măcar nu au fost încurajaţi să meargă la școală. De aceea, ieșirea din centrele de detenţie înseamnă revenirea în lumea sordidă a periferiei scufundate în violenţă și criminalitate.
Tot ce nouă ni se pare simplu, pentru ei poate fi un obstacol. Eric o simte pe pielea lui când se trezește că nu are unde dormi, când i cere un CV odată ajuns la agenţia de plasare a forţei de muncă, deși el nu are unde nici măcar unde să își scrie acest CV, sau când se lovește de limba de lemn a birocraţiei, de prejudecăţile angajatorilor, chiar și atunci când afirmă că este gata să accepte un job prost plătit, pe care majoritatea occidentalilor îl refuză.
Empatia salvatoare
Adevărul este și un roman educativ. În primul rând atrage atenţia asupra rolului vital pe care îl are comunicarea între părinţi și copii, mai ales când adolescenţii încep să folosească social media. Totodată, atrage atenţia asupra modului în care empatia, o vorbă caldă, un sfat sau un mic gest de ajutor oferit unui adolescent vulnerabil face diferenţa între un viitor cetăţean de încredere, care te poate răsplăti în viitor, trecând el însuși de partea legii, și un viitor infractor, ce poate face din orașul tău un infern întreţinut de copiii neiubiţi, abuzaţi și racolaţi de sefii bandelor de crimă organizată.
Care Santos nu spune doar o poveste bună, care să te ţină cu sufletul la gură. Prin Minciuna și Adevărul iniţiază dialoguri necesare între părinţi și copii. Unde se termină grija părintelui și unde începe obsesia pentru control?
Cum îi poţi explica unui copil temerile tale în calitate de părinte, astfel încat să creezi o relaţie bazată pe încredere? Cum poţi construi un mediu în care adolescentul să se simtă liber când folosește reţelele sociale, povestindu-ţi, în același timp, despre ce probleme sau provocări pot apărea, fără a se teme de o judecată aspră? Ce poţi face dacă bănuiești că fiica ta este îndrăgostită de un tânăr în care tu nu ai deloc încredere, deși nu l-ai cunoscut bine? Iată câteva întrebări ce pot fi transformate în discuţii ce se dovedesc a fi salvatoare.
Oliver Sacks ne-a lăsat unele dintre cele mai fascinante cărţi scrise pentru a explora mintea umană. Datorită cărţilor sale, mulţi cititori au descoperit aspecte inedite despre creier și despre psihic. Ultima carte scrisă, Fluviul conștiinţei, include zece eseuri. Prin aceste eseuri, Oliver Sacks le aduce un ultim omagiu unor deschizători de drumuri, printre care Darwin și Freud, care l-au inspirat.
Amintiri despre marile pasiuni
Poţi considera Fluviul conștiinţei nu doar o carte de eseuri. Când scrie despre uluitoarele descoperiri ale unor vizionari precum Darwin și Freud, Oliver Sacks își revizitează și trecutul. Își amintește de momentele în care și-a descoperit pasiunea pentru știinţă. Scrie despre entuziasmul precoce în faţa imaginilor oferite de microscop sau de aparatul foto ce-i dezvăluia o altă perspectivă asupra timpului. Așadar, Fluviul conștiinţei este și o retrospectivă a momentelor ce l-au format pe Oliver Sacks. Odată cu el, cei pasionaţi de știinţele naturii sau de psihologie își vor aminti de primele aventuri în lumea acestor domenii infinite ce le-au răsplătit generos curiozitatea.
Oliver Sacks, un om pe care mulţi și l-ar fi dorit ca profesor
Fluviul conștiinţei reflectă pasiunile unui om pe care cei interesaţi de știinţele umaniste și l-ar fi dorit ca profesor de știinţe exacte. Oliver Sacks prezintă lumea – de la nevertebrate la fiinţele complexe – într-un mod care invită la reflecţie. Nu se oprește doar la informaţiile concrete. Pentru el, detaliile știinţifice, adesea aride pentru cei neiniţiaţi, sunt doar un pas către înţelegerea profundă a lumii.
Primele eseuri ni-l dezvăluie pe Oliver Sacks în ipostaza celui pasionat mai întâi de biologie și de zoologie. Nu întâmplător abundă în exemple ce reflectă descoperirile din expediţiile lui Darwin sau în informaţii legate de sistemul nervos al unor fiinţe rudimentare. Informaţiile analizate în primele două capitole sunt devorate cu plăcerea oferită de un documentar. Este un documentar în care datele știinţifice sunt expuse prin cadre uimitoare, ce deschid ferestre spre filosofie.
Cei drept, aceste prime două capitole vor părea plictisitoare pentru cei dornici de a citi mai degrabă despre psihicul uman. Însă răbdarea le va fi răsplătită datorită capitolelor următoare. După ce face trecerea de la universul necuvântătoarelor la cel uman, Oliver Sacks amintește de revoluţia lui Freud.
Revoluţia lui Freud, văzută de Oliver Sacks
Până la Freud, psihiatria nu putea înţeleage subtilităţile și enigmele psihicului uman. Reducea toate afecţiunile și tulburările pacienţilor la anatomie. Însă Freud arată că lumea psihicului uman este mult mai vastă și misterioasă. O lume ce nu se poate reduce la explicaţiile ce ţin strict de fiziologie.
Modul în care Oliver Sacks vorbește despre importanţa lui Freud îţi oferă accesul la informaţii mai puţin știute despre psihanalist. Vei descoperi un Freud aflat la începutul studiilor universitare. Acest Freud era bine ancorat în metodele profesorilor și mentorilor săi, însă era conștient și de limitele acestora. Paginile dedicate lui Freud sunt și o invitaţie la discuţii legate de curajul de a inova prin susţinerea unor idei ce pot contrazice niște certitudini emise de cercetătorii din trecut, adesea ridicaţi la statutul de zei imposibil de contrazis.
Capriciile memoriei și rescrierea amintirilor
Pasajele dedicate unor vizionari alternează cu paginile in care Oliver Sacks face referiri autobiografice. Prin aceste referiri își recunoaște cu modestie analizele eronate din trecut. Oliver Sacks nu este obsedat de certitudini. Vrea mai degrabă să descopere, chiar cu preţul de a-și revizui propriile credinţe.
Paginile în care vorbește despre memoria înșelătoare și despre falsele amintiri devin o revelaţie. Datorită lor îţi vei reanaliza amintirile rămase în urma unor evenimente care te-au marcat. Oare ţi le-ai amintit așa cum s-au întâmplat? Oare le-ai trăit cu adevărat, sau ţi le-ai însușit după ce ai auzit confesiunile tulburătoare ale altor persoane?
Un mesaj indispensabil pentru cunoaștere
Scriind fascinant despre creativitate și despre cunoașterea profundă, Oliver Sacks analizează două mari erori. Una este legată de tendinţa anumitor oameni de știinţă de a ignora ideile expuse de cei care nu au pregătire de specialitate. Când a terminat studiile universitare, Oliver Sacks a descoperit o carte din secolul al XIX-lea. Nu era scrisa de un neurolog, însa erau descrise niște imagini pe care le vedeau pacienţii care sufereau de migrene. Aprofundând ideile autorului, care nu avea studii în domeniu, Oliver Sacks a descoperit informaţii preţioase, ajutându și astfel mai bine pacienţii.
A doua eroare este legată de obsesia pentru clasificări. Această obsesie pentru ordonarea informaţiei îi face pe mulţi oameni de știinţă să ignore aspectele noi, excepţiile. Prin ignorarea aspectelor ce nu se regăsesc în nici o clasificare a unor afecţiuni se pot ignora noile drumuri din cercetare.
Oliver Sacks le atrage atenţia cititorilor asupra importanţei de a fi atenţi la noile informaţii. Nu trebuie să ne lăsăm ghidaţi de prejudecăţi sau de clasificările rigide. Psihicul uman este mult prea vast și are nevoie de minţi deschise, curioase, dar mai ales curajoase.
Chiar dacă nu am avut parte de aventuri și planuri mărețe în acest an, am putut măcar să ne regăsim în seriale și filme. Aceste seriale asiatice o să te facă să uiți cât este ceasul pentru că reușesc, printr-o poveste captivantă și personaje simpatice, să te țină „captiv” în lumea lor. De la drame coreene care prezintă povești emoționante de dragoste și comedii animate japoneze, aceste seriale asiatice ne-au făcut să uităm uneori de ce se întâmplă în viața reală.
Există două motive principale pentru care trebuie neapărat să vezi seriale asiatice: 1. Povestea este întotdeauna una captivantă, indiferent de genul în care se încadrează serialul. 2. Te vei desprinde câteva ore de cultura în care ai crescut pentru a învăța despre mentalități și tradiții noi. Vezi mai jos câteva dintre cele mai bune seriale asiatice distribuite de Netflix și alte platforme mari.
Giri/Haji (2019)
Ești pasionat de mistere și crime greu de rezolvat? Atunci acest serial asiatic s-ar putea să-ți stârnească interesul. Giri/Haji este un serial în japoneză și engleză. Primul sezon a apărut în 2019 și este distribuit de BBC Two și Netflix. Din păcate, serialul a fost anulat și nu s-a mai auzit nimic de un al doilea sezon.
Serialul japonez urmărește povestea lui Kenzo Mori, un detectiv din Tokyo care pleacă în căutarea fratelui său în Londra. Fratele lui, presupus mort, a fost implicat într-o crimă: uciderea unui Yakuza (denumire pentru membrii organizațiilor mafiote japoneze). Vezi cum se va descurca acest detectiv japonez în Londra și ce mistere se ascund pe acest teritoriu necunoscut de el.
Ce scoate în evidență acest serial nu este povestea în sine, ci personajele construite într-un mod neașteptat. Nu vei putea încadra personajele foarte ușor. Povestea lor este dezvăluită treptat și cu foarte mare atenție la detaliu. Vei fi cu siguranță captivat de cât de sumbră e povestea, dar sunt și destule momente comice introduse în serial, pentru a mai elibera din tensiune. Poți vedea Giri/ Haji pe Netflix.
The Gifted: Graduation (2020)
The Gifted: Graduation este un serial thailandez din 2020 și este o continuare a seriei The Gifted (2018). Acțiunea este plasată la doi ani după evenimentele din seria din 2018 și prezintă lupta unor studenți cu superputeri împotriva unui sistem corupt și a unui director la fel de rău. Povestea pare simplă, dar are întorsături neașteptate. Fiecare episod o să te facă să-ți dorești să vezi ce se întâmplă în următorul.
Dacă ai o pasiune pentru seria X-Men și vrei să vezi cum puterile lor joacă un rol important în provocările pe care le au atunci acest serial asiatic este pentru tine. Sunt o mare fană de plot-twisturi, iar acest serial are întorsături neașteptate în poveste aproape în fiecare episod. Pentru unii s-ar putea chiar să devină enervant, dar dacă îți place să fii surprins, atunci fii pregătit ca acest serial asiatic să-ți întreacă așteptările. Pentru a te bucura complet de acest serial îți recomand să începi cu The Gifted (2018).
Terrace House: Tokyo (2019-2020)
Este un serial japonez care este foarte apropiat de realitate. Dar nu este genul de reality show cu care suntem obișnuiți. Terrace house este o serie asiatică inspirațională, care poate fi văzută de toată familia. El prezintă viața a trei bărbați și trei femei care locuiesc temporar în aceeași casă. Majoritatea oamenilor din această emisiune își urmăresc visele și încearcă să se dezvolte.
Dacă ai nevoie de ceva ușor de văzut, dar care să te amuze și emoționeze atunci trebuie să vezi această serie. O să te apropie foarte mult de gândirea și cultura japoneză, deoarece serialul prezintă acomodarea personajelor în casă într-un mod natural și distractiv. Poți vedea Terrace House: Tokyo pe Netflix.
Under the power (2019)
Este serialul perfect pentru o seară lungă sau un weekend în care ai vrea doar să te uiți la seriale. După ce o să vezi primul episod nu o să mai poți să spui stop. Cred că asta este o caracteristică pentru toate serialele asiatice 😊. Under the power este un serial chinezesc de dramă istorică bazat pe romanul cu același nume, în care doi polițiști sunt forțați de împrejurări să lucreze împreună pentru a salva guvernul. Cei doi vor trece prin încercări care o să-i apropie, dar oare dragostea va reuși să învingă în final?
Acest serial chinezesc are toate elementele esențiale unei drame bune: scene de comedie care sunt echilibrate de scenele de luptă și de momentele intense din serial. Dacă îți plac dramele romantice și vrei să vezi o poveste de dragoste aparte atunci Under the power este perfect pentru tine.
Kingdom (2019 -)
Kingdom este prima serie originală Netflix în limba coreeană, despre o perioadă politică tulbure. Astfel, serialul descrie povestea prăbușirii unui imperiu în urma unei ciume terifiante, care ia prin surprindere țara. Deși e primul serial Netflix de limbă coreeană, Kingdom a avut un real succes, inclusiv în Statele Unite.
Chiar dacă ar părea că genurile pe care le aduce laolaltă sunt greu de combinat (zombie-horror, istoric și dramă), serialul m-a surprins prin intriga sa bine gândită și creativă, care descrie până într-un anumit punct problemele majore ale unei societăți străvechi. În plus, serialul are o cinematografie deosebită, diferită de tipicul serial fantasy prin decorul și șcenele fascinante care oferă privitorului timp sa savureze peisajele specifice epocii.
Chiar dacă nu sunteți fani thriller sau ai serialelor cu zombi, vă recomandăm sa încercați acest serial asiatic pentru toate celelalte elemente captivante.
Aggretsuko (2018-) – sezon nou în 2020
Este un serial animat japonez distribuit de Netflix care prezintă viața obișnuită a unui personaj care se confruntă cu stresul de zi cu zi. Desigur, o poți numi viață obișnuită doar dacă și tu ești un panda roșu coleric, care se calmează cântând muzică death metal la karaoke după o zi de muncă. 🙂
Retsuko (numele ei original) este un panda roșu, singur la 25 de ani, care lucrează într-o corporație în departamentul de contabilitate. Dar acest personaj haios scapă de frustrarea și problemele de la muncă într-un mod mai neortodox: mergând la un bar karaoke și cântând death metal. Cu toate că serialul animat japonez este o comedie, o să fiți surprinși de cât de mult vă puteți regăsi în acest personaj. Povestea și aventurile ei o să vă țină lipiți de ecran, dar nu este prea intens. Serialul asiatic are foarte multe caractere îndrăgite și amuzante și poate fi văzut de copii și de adulți.
Acest serial japonez merită văzut după o zi grea de muncă. Nu toți avem nevoie de death metal să ne calmăm, uneori un serial animat bun e mai de ajutor. 😊 Serialul are deja 3 sezoane apărute, iar al 4-lea a fost deja anunțat. Poți vedea Aggretsuko pe Netflix.
Alice In Borderland (2020-)
Este un serial japonez thriller care se bazeaza pe manga-ul cu același nume. Serialul este distribuit de Netflix și are un sezon, iar al doilea a fost deja anunțat. El explorează natura coruptă a umanității într-o manieră melancolică și tragică. Personajele principale sunt puse la multe încercări într-o lume distopică în care misterele par să guverneze.
Povestea serialului asiatic : Un tânăr șomer din Japonia se trezește într-o versiune total opusă a orașului Tokyo, într-o lume pustie și ciudată. Alături de prietenii lui buni vor trece prin jocuri periculoase care le pun viața în pericol. Oare vor reuși să treacă peste toate aceste obstacole, sau o să își riște viața fără sens? Poți vedea Alice in Borderland pe Netflix.
Aterizare forțată în brațele tale / Crash landing on you (2019) – dramă romantică
Aterizare forțată în brațele tale are o poveste foarte originală, cu doi actori extraordinari de carismatici care o să-ți placă negreșit. Sunt de altfel două staruri coreene ale unora dintre cele mai bune filme și seriale asiatice. Iar serialul pe care îl construiesc împreună are o intensitate emoțională foarte mare, care trece ușor de ecran. În plus, serialul are și scene de comedie foarte reușite, care îi fac pe cei doi și mai umani și calzi.
Povestea din Aterizare forțată în brațele tale
El e jucat de Hyun Bin, un tip pe la 37 de ani, atât în viața reală cât și în serial, cu un chip sculptat pe care nu lasă să se vadă prea multe emoții… Dar chiar și el se va lăsa înmuiat de drăgălășenia, naivitatea, dar și duritatea atunci când o cere, a lui Son Ye-jin. Ea e una dintre cele mai iubite actrițe din Coreea de Sud, și pe bună dreptate. Fină ca un porțelan, frumoasă, care poate juca la fel de bine scene haioase, ca și scene foarte serioase și profunde. Ea joacă în Aterizare forțată rolul unei femei de afaceri care printr-un accident, unii ar spune – scris în stele, ajunge să aterizeze cu parapanta în Coreea de Nord. El e căpitan în armata Coreei de Nord și împreună cu camarazii păzește granița cu Coreea de Sud.
Așa o întâlnește pe Son Ye-jin care nu înțelege unde e și ce s-a-ntâmplat exact. Hyun Bin devine apărătorul ei, are grijă de ea să nu fie descoperită de dușmanul lui de moarte și să fie încarcerată. Și se concentrează pe soluții pentru a o întoarce în siguranță în Coreea de Sud. Îl poți vedea oricând pe Netflix sau site-urile cu seriale traduse. Este al doilea cel mai urmărit serial coreean din toate timpurile.
Acestea au fost 8 seriale asiatice apărute recent. Sperăm că ați ales să vedeți cât mai multe din lista noastră. Sunt perfecte de văzut în vacanță sau chiar într-un weekend mai lejer.😊
Dacă ești în căutarea unor comedii romantice din 2020 de văzut zilele astea, atunci lista noastră de recomandări te-ar putea ajuta. Având în vedere că anul acesta a fost unul special, topul include și seriale de tip comedii romantice, care sunt chiar mai bune decât filmele din 2020. Așa că nu le ocoli, mai ales că sunt, cele mai multe, mini-serii, nu au multe episoade care să-ți consume timpul.
1. Palm Springs (2020)
Palm Springs e o comedie romantică din 2020 cu Andy Samberg (Brooklyn Nine-Nine) în rolul principal. Lansată în iulie 2020, pe Hulu, a fost bine primită de critică, pentru jocul actoricesc dar și pentru modul în care exploatează premisa SF a unei bucle a timpului. Mai simplu spus, Palm Springs este o Ziua Cârtiței, dar în care acțiunea nu se petrece în anii 90, ca în comedia romantică cu Bill Murray și Andie MacDowell, ci chiar în 2020.
Mai e o diferență, de data asta și el, și ea rămân blocați în timp, condamnați să își petreacă mereu și mereu aceeași zi, la infinit. (În Ziua Cârtiței cu Bill Murray doar el era blocat în timp.)
Diferența de abordare venită din modul în care relațiile de dragoste au evoluat din anii 90 până azi e destul de pregnantă. Râsetele, ca și emoțiile, ne sunt provocate de alte situații, mai pragmatice, mai lipsite de iluzii și mai concentrate pe dictonul trăiește clipa. Sexul e mult mai tranzacțional, dar într-un final comedia atinge un grad de profunzime, la fel ca și relația dintre cei doi.
2. The Lovebirds / Porumbeii (2020)
Mai mult comedie de acțiune decât comedie romantică, Netflix ne-a oferit această surpriză foarte plăcută în 2020: Lovebirds. Noi am râs cu mare poftă la comicul de situație și dialogul ei.
Vrei să vezi o comedie care e și romantică și de acțiune? Atunci Lovebirds e perfectă pentru tine. Jibran și Leilani sunt împreună de deva timp, așa că viața sexuală nu mai e chiar la fel de intensă. Și micile certuri din tot felul de motive hilare apar la tot pasul. Dar fix când sunt hotărâți să se despartă, cuplul ajunge în centrul unei intrigi criminale. 🙂 În ciuda micilor neînțelegeri super simpatice, vor reuși să supraviețuiască și să dea de cap răufăcătorilor? 🙂
3. Rapperiță la 40 de ani / The 40-year-old version (2020)
E o comedie din 2020 fresh și plină de viață și energie despre viața de artist, cu toate părțile ei pozitive dar și lupta pentru a-ți câștiga existența. Mai larg de atât, Rapperiță la 40 de ani este despre căutarea sensului și a împlinirii.
Acțiunea se petrece la New York, unde o versiune ficțională a artistei Radha Blank se luptă pentru scrierea și producerea unei noi piese de teatru. Căzută într-un con de umbră după un relativ succes de acum mulți ani, Radha se apropie de 40 de ani, nu are bani să-și plătească chiria și creativitatea pare că a părăsit-o. Dar forța interioară a Radhei nu o lasă la greu și descoperă ca supapă pentru a-și transpune viața prin rap. 🙂 Plus, întâlnește un rapper cool. 🙂
4. The Wrong Missy / Cealaltă Missy (2020)
E o comedie romantică și de acțiune din 2020 produsă de Netflix, pe care ți-o recomandăm dacă n-ai văzut-o deja. E, mai precis, ceea ce se numește a raunchy comedy, adică una mai din topor 🙂 Cu glume mai grosolane și nebune, dar care ajung să te distreze copios după ce te obișnuiești cu stilul dintr-o bucată al umorului din The Wrong Missy.
Tim Morris (David Spade) are o întâlnire romantică dezastruoasă cu Melissa, care pare de-a dreptul scăpată de la casa de nebuni. Ideile ei sunt atât de sărite de pe fix și e atât de directă și fără filtre sociale, încât îl sperie de moarte pe Tim. Între timp, Tim cunoaște o altă Melissa și cei doi par făcuți unul pentru celălalt. Așa că Tim se hotărăște să o invite în retreat-ul firmei lui în Hawaii. Doar că își dă seama de abia în avion că a invitat-o pe prima Melissa, cea super stranie și care te pune în cele mai ciudate situații…
Așa că vacanța în Hawaii o ia complet razna și toată lumea e oripilată de Melissa…
Comedii romantice din 2020: seriale
Anul trecut am avut un top comedii romantice numai cu filme. Din păcate anul acesta a fost destul de slab ca ofertă de filme în general și de comedii romantice bune în particular, cel mai probabil din cauza pandemiei și modului cum aceasta a schimbat sau anulat planurile de filmare în acest an. De aceea am inclus în topul nostru cu comedii romantice 2020 și seriale. Care sunt chiar mai haioase și romantice decât multe filme de acest tip. Așa că sfatul nostru este să nu le ocoliți.
5. Dash și Lily (2020 – )
E un serial de tip comedie romantică de Crăciun nou-nouț Netflix, realizat după o carte pentru adolescenți. Dar e la fel de reconfortant de văzut în perioada Crăciunului, dar nu numai, și de adulți 🙂 Doi tineri din New York care nu se cunosc își trimit bilețele cu diverse provocări și ajung să se îndrăgostească unul de altul prin emoțiile și gândurile pe care și le împărtășesc în scris. Pe lângă latura romantică, Dash & Lily o să-ți placă pentru că vei descoperi pe îndelete prin el New York-ul și mai ales New York-ul în preajma Sărbătorilor de iarnă. 🙂
6. Un iubit de sezon / Home for Christmas (2019-2020)
Vrei un serial romantic de comedie de Crăciun la care să râzi și să te emoționezi? Cu ale cărui situații să te poți identifica, mai ales dacă ești singur și toată lumea te bate la cap să te așezi la casa ta? 🙂 Atunci o să-ți placă Un iubit de sezon. E atât de bine făcut încât personajele par desprinse din viața reală.
E un mini-program TV norvegian cu 6 episoade, cu două sezoane, foarte simpatic, de văzut oricând, dar mai ales în preajma Crăciunului. Se apropie acea perioadă a anului, dar asistenta medicală Johanne nu mai are chef să fie din nou subiectul glumelor și apropourilor pentru că nu are un iubit. E singură la 30 de ani. Dar nu pentru mult timp. Pentru că s-a hotărât să-și facă prieten până la seara de Crăciun și masa cu familia. E o producție originală Netflix și noul sezon a apărut în 2020.
7. Ecaterina / The Great (2020)
Ecaterina e o producție Hulu nouă, din 2020. Dar o poți vedea deja în întregime (10 episoade) pe HBO Go. Elle Fanning și Nicholas Hoult sunt geniali în această comedie satirică, dar și romantică, despre Ecaterina Cea Mare și Regele Petru al Rusiei. E o abordare foarte fresh și modernă a producțiilor istorice și de epocă. Nu e deloc înțepată și pretențioasă, din contră, ar putea fi la fel de bine un serial a cărui acțiune se petrece în zilele noastre. O să vă distreze și o să vă șocheze pentru cât de diferit se simte ca experiență.
Dacă ți-a plăcut filmul The Favourite/Favorita, cu siguranță o să-ți placă și Ecaterina. Dacă, în schimb, îți plac producțiile de genul The Crown sau Downton Abbey, Ecaterina s-ar putea să nu fie pe placul tău.
Ea, super neexperimentată, cu idei naive despre dragoste și căsnicie. El, mega superficial și fără substanță. Singura soluție pe care o găsește Ecaterina pentru a putea supraviețui acestei relații: să-l ucidă…
8. Feel Good – Vreau să mă simt bine (2020)
Pe Netflix, poți vedea o comedie romantică queer produsă de britanci. (Nu e produsă de Netflix, ci de Channel 4 din Marea Britanie, dar Netflix a cumpărat drepturile de difuzare la nivel mondial.)
Cele două personaje principale sunt două fete care trăiesc o poveste de dragoste. Mae e un comedian canadian care se joacă pe ea însăși. E în căutare de succes în Anglia dar pare că găsește mai degrabă dragostea. Mae Martin este cea care a și co-scris scenariul acestui serial simpatic și haios pe alocuri, care se simte destul de autentic. Așa că dacă vrei să te simți bine, la fel ca și personajele din această comedie romantică Netflix, caut-o și dă-i o șansă.
Acestea sunt comediile romantice din 2020 care ne-au plăcut nouă. Suntem curioși să ne spuneți ce titluri v-au convins pe voi în anul de grație 2020 🙂
Au fost admirate sau invidiate de multe femei deoarece și-au asumat o libertate de neînchipuit, deschizând multe drumuri. Bărbaţii fie le-au adulat, fie le-au contestat. Prin arta lor au schimbat reguli și percepţii. Datorită lor multe prejudecăţi legate de locul și de rolul femeii în societate au fost dărâmate ferm. Este vorba despre artistele din perioada interbelică. Îţi propunem zece cărţi despre niște personalitati feminine captivante. Din păcate, multe dintre aceste artiste abia în ultimii ani au fost apreciate cum ar fi meritat în timpul vieţii. Operele și legendele din jurul lor au fost menţionate în cărţi greu de lăsat din mână.
Pictoriţe senzuale în Parisul interbelic
1. Ultimul nud de Ellis Avery
Picturile ei au devenit oglinda femeii interbelice. Găsești în ele privirea languroasă care însoţește o atitudine ce emană un erotism de emancipată asumată. Se numea Tamara de Lempicka. Ea a cucerit Parisul anilor nebuni, unde a fugit pentru a scăpa de prigoana bolșevică.
Poţi descoperi povestea și tablourile Tamarei de Lempicka datorită romanului Ultimul nud. Romanul lui Ellis Avery amintește și de muza artistei, pe nume Rafaela Fano. Tablourile de o voluptate incandescentă, în care apare silueta Rafaelei Fano au devenit un simbol al feminităţii interbelice. Ultimul nud reflectă acel amestec de senzualitate, mister, nonconformism vizionar, seducţie și erotism descătușat ce i-a făcut pe mulţi să venereze femeia anilor nebuni. Te invităm să citești și recenzia.
Tot în Parisul anilor nebuni ajunge și personajul masculin din Amintirea dragostei. Venit din America rurală, acesta va trăi cele mai frumoase clipe alături de o pictoriţă care abordează niște subiecte ce ar fi distrus reputaţia unei femei.
Prin ochii tânărului ce descoperă uimit Parisul tuturor libertăţilor, desprins parcă din amintirile lui Henry Miller, vei privi evoluţia pictoritei Chrysis Jungbluth. Având ca sursă de inspiraţie un tablou scandalos, Jim Fergus deschide o ușă în timp. Ușa dă spre acel Paris al boemilor ce au schimbat lumea. Te invităm să citești și recenzia.
Dora Maar a fost una dintre puţinele femei acceptate în cercul avangardiștilor. Deși este cunoscută mai degrabă ca muză a lui Picasso, Dora Maar a fost la fel de apreciată în ipostaza de artist. A realizat în lumea fotografiei ceea ce au făcut suprarealiștii în pictură. Gândurile și amintirile ei au fost recuperate și incluse în cartea Dora și Minotaurul.
În Dora și Minotaurul vei descoperi o mărturie inedită despre ce simţea o femeie din lumea artei interbelice. Subiectele abordate de artistă în jurnalul personal au rămas actuale. Dora Maar anticipase temele ce aveau să le preocupe intens pe feministele din secolul XXI. Te invităm să citești și recenzia.
Vânătoarea de stele amintește de pictoriţa suprarealistă Remedios Varo. De origine catalană, Remedios Varo devine faimoasă în Parisul suprarealiștilor. Picturile ei impresionează prin originalitate și prin fantezia ieșită din comun. Datorită lor, pășești într-o lume onirică.
Povestea acestei pictoriţe va fi reinterpretată de un personaj feminin ajuns din Cuba lui Fidel Castro în Parisul libertăţii. Zoe Valdes, una dintre cele mai populare autoare din spaţiul hispanoamerican, își imaginează o întâlnire peste timp (simbolică), între o scriitoare cubaneză și pictoriţa interbelică pe nume Remedios Varo.
Ieșite din umbra unor bărbaţi faimoși
5. Sărutul pictat de Elizabeth Hickey
Gustav Klimt avea o muză. O chema Emilie Floge. Aceasta devenise un designer vestimentar care modernizase apariţiile tinerelor din Viena. Despre viaţa ei poţi citi în romanul Sărutul pictat. Scris la persoana I, romanul prezintă schimbările prin care trece Emilie Floge, de la adolescenta burgheză având părinţi conservatori la tânăra emancipată îndrăgostită de Klimt.
Sărutul pictat impresionează prin modul în care este captată atmosfera Vienei avangardiste. Prin cuvintele personajului Emilie Floge ai impresia că asiști la primele expoziţii curajoase ale lui Klimt sau că privești uimirea de pe chipurile tinerelor vieneze când admiră ţinutele atipice realizate de Emilie. Multe dintre paginile romanului amintesc de cadrele unui film în care senzualitatea și melancolia impun un ritm ce redă intimitatea emoţională. Te invităm să citești și recenzia.
Gerda Taro ar putea concura pentru titlul acordat celei mai curajoase fotografe. La început a stat în umbra iubitului celebru – Robert Capa (prieten cu HenriCartier-Bresson și cu Hemingway). Apoi, a devenit un simbol al rezistenţei antifasciste. Fata cu Leica ne amintește de Gerda Taro-vizionara din lumea fotoreporterilor. A străbătut o Spanie aflată în plin război civil, pentru a oferi lumii niște mărturii necesare.
Marii artisti interbelici i-au apreciat perseverenţa și dedicarea. Pentru aceștia, Gerda Taro a fost mai mult decat iubita lui Robert Capa. Prin curajul ei, Gerda Taro a dovedit că femeile au fost la fel de implicate în arta ce a schimbat mentalităţi.
Zelda Fitzgerald ar fi meritat să fie la fel de apreciată în lumea literară cum a fost și partenerul ei, F. Scott Fitzgerald. Deși a publicat doar o singură carte – Acordă-mi acest vals, Zelda Fitzgerald a impresionat printr-un simţ al observaţiei matur, profund și ascuţit. Romanul va fi o revelaţie! Mai ales dacă, până la cititirea lui, o considerai pe Zelda Fitzgerald o altă petrecăreaţă răsfăţată, etalată asemenea unui trofeu de un soţ vanitos ce descoperise viaţa de lux în Parisul interbelic.
Zelda Fitzgerald ar fi putut deveni o artistă complexă. Avea talent la balet și promitea să fie o pictoriţă care să impresioneze avangarda pariziană. Din păcate, visurile ei nu au fost încurajate. Mulţi s-au încăpăţânat să o menţină în ipostaza de muză, de însoţitoare seducătoare a unui bărbat celebru. Te invităm să citești și recenzia.
David Foenkinos amintește de pictoriţa Charlotte Salomon. Ar fi putut deveni la fel de celebră precum Henri Matisse (datorită culorilor folosite) și ar fi putut duce o viaţă de huzur pe Riviera Franceză dacă nu ar fi existat naziștii. Din păcate, Charlotte nu este doar un roman despre o pictoriţă, ci despre o viaţă curmată în lagărul de concentrare.
Datorită lui David Foenkinos vei descoperi încă o pictoriţă inovatoare. Charlotte Salomon face parte din categoria artistelor ce și-au scris romanul vieţii prin intermediul picturii. Asemenea Fridei Kahlo, și-a transformat compoziţiile în mărturisiri.
Pasionaţii de pictură vor dori să afle mai multe și despre Vanessa Bell. Pictoriţa a fost sora celebrei scriitoare Virginia Woolf. Relaţia (și rivalitatea) lor, dar și legăturile celor două surori cu marii artiști ai epocii au devenit subiectul romanului Vanessa și sora ei.
Plăcerea lecturii este amplificată de analiza psihologică a modului în care Virginia Woolf influenţa legăturile amoroase ale Vanessei Bell. Relaţia lor oscila între devotament și invidie. Nu de puţine ori, Virginia Woolf apare în ipostaza celei ce râvnește la iubitul surorii ei. Te invităm să citești și recenzia.
O vizită prin galeria de artă interbelică trebuie să fie acompaniată de acordurile de jazz și de o mare voce. Este vocea faimoasei Billie Holiday. Îi poţi descoperi povestea demnă de un roman în volumul autobiografic intitulat Lady Sings the Blues.
Vei străbate America lui Billie Holiday. Te vei întâlni cu marile staruri de la Hollywood, gata să se încaiere cu rasiștii pentru a-i apara demnitatea. Fiecare capitol poartă numele unei piese emblematice. Piesele au fost inspirate de niște evenimente definitorii din viaţa lui Billie Holiday. Multe dintre aceste evenimente dramatice se repetă, din păcate, și în zilele noastre. Te invităm să citești și recenzia.
În 2020, un an care nu seamănă cu niciun altul din istoria recentă, gigantul de streaming american Netflix ar fi trebuit să exceleze la capitolul filme noi produse sau distribuite. Cu toții am stat mai mult în case și ne-am dorit și ne dorim să vedem conținut de calitate pe Netflix. Din păcate am strâns cu foarte multă greutate 10 filme Netflix 2020 care să merite să fie văzute. Noroc că au mai lansat câteva filme interesante în aceste ultime zile din decembrie 2020.
Iată așadar top 10 filme Netflix din 2020 pentru noi, cei de la Postmodern. Așteptăm părerile voastre în comentarii.
Cerul de la miezul nopții / The Midnight Sky (2020)
Lansat de Netflix pe 23 decembrie 2020, Cerul de la miezul nopții e ultimul film al lui George Clooney, regizat de el și în care joacă rolul principal. Nu este un film perfect, dar are meritele lui, pe lângă faptul că îl vedem pe Clooney într-un super rol. 🙂 Are o poveste emoționantă și plină de dramatism, plus interpretări excelente.
Ce face un om de știință într-o lume post-apocaliptică? Încearcă să salveze o navă care se întoarce pe Pământ, întorcând-o din cale. George Clooney e Augustine, singurul om care mai trăiește pe suprafața Pământului, undeva în zona arctică. Înainte ca atmosfera Pământului să devină complet irespirabilă, va trebui să se lupte cu frigul îngrozitor și alte adversități pentru a salva și o fetiță ce a fost lăsată în urmă la evacuarea planetei.
E o comedie dramă din 2020 creată de Netflix Italia despre puterea imaginației și a curajului de a te lupta cu sistemul. Un inginer idealist construiește propria insulă în largul coastei italiene a Mării Adriatice. Când o ridică la rangul de națiune, devine problematică pentru Uniunea Europeană și guvernul italian.
E un film foarte simpatic, care merită văzut pentru glume, scenariu și pentru că e bazat pe o poveste absolut reală. 🙂 E unul dintre cele mai simpatice filme Netflix din 2020 🙂
3. Mank (2020)
Vrei un bilet către o călătorie în timp în strălucitorul și creativul Hollywood în anii lui de glorie? Atunci Mank e biletul pe care îl cauți.
Mank nu e prima producție Netflix din 2020 care e o reverență la Hollywoodul din Epoca lui de Aur. Cu un dialog extraordinar de deștept, acid și haios și interpretări remarcabile, Mank este un film biografic care îl urmărește pe scenaristul Herman Mankiewich în procesul creativ prin care s-a născut povestea unuia dintre cele mai bune filme făcute vreodată, Cetățeanul Kane/Citizen Kane.
Filmul este regizat de David Fincher, cunoscut pentru Se7en, Zodiac, Fight Club, The Curious Case of Benjamin Button (pe multe dintre ele le găsești pe Netflix) și altele, după un scenariu scris de tatăl acestuia. Planul inițial al lui David Fincher era să îl filmeze imediat după The Game, din 1997, dar filmul a ajuns să vadă lumina zilei de abia în 2020.
4. Hillbilly Elegy / Elegia celor bătuți de soartă (2020)
Un film Netflix din 2020 despre o poveste de familie, în care un tânăr provenit dintr-o zonă extrem de săracă a Americii reușește să ajungă la una dintre cele mai bune universități din lume, Yale. Filmul e regizat de Ron Howard, cel care a realizat și A Beautiful Mind / O minte sclipitoare. E un film despre cum poți depăși dificultățile vieții atunci când nu te-ai născut cu prea multe oportunități și cu părinți echilibrați care să aibă grijă de tine. O să te impresioneze povestea lui J.D. Vance, care este chiar adevărată, Hillbilly Elegy fiind ecranizarea biografiei cu același nume apărută în 2016.
Ca o ultimă notă, Glenn Close și Amy Adams fac două roluri impresionante în Hillbilly Elegy, filmul merită văzut inclusiv pentru rolurile lor.
5. The Lovebirds / Porumbeii (2020)
Avem și o a doua comedie în lista noastră cu cele mai bune filme Netflix din 2020. Vrei să vezi o comedie care e și romantică și de acțiune? Atunci Lovebirds e perfectă pentru tine. Jibran și Leilani sunt împreună de deva timp, așa că viața sexuală nu mai e chiar la fel de intensă. Și micile certuri din tot felul de motive hilare apar la tot pasul. Dar fix când sunt hotărâți să se despartă, cuplul ajunge în centrul unei intrigi criminale. 🙂 În ciuda micilor neînțelegeri super simpatice, vor reuși să supraviețuiască și să dea de cap răufăcătorilor? 🙂
6. Rebecca (2020) – apare pe Netflix pe 21 octombrie
E un thriller romantic produs de Netflix, cu atmosferă de belle epoque, decoruri și costume luxoase, scene de dragoste, riviera engleză. Dacă v-a plăcut romanticul Call me by your name din 2017, o să vreți să vedeți și Rebecca.
Asta pentru că unul din rolurile principale e jucat de același actor ca și în Call me by your name, Armie Hammer. Hammer interpretează rolul lui Maxim de Winter, ce o seduce pe tânăra Lilly James pentru a-i fi soție. Ajungând la moșia acestuia, Lilly James începe să fie bântuită de prezența fostei soții a lui Maxim.
7. The Trial of the Chicago 7 / Procesul celor șapte din Chicago – apare pe 16 octombrie
E o dramă juridică și istorică cu o distribuție excepțională: Sacha Baron Cohen, Joseph Gordon-Levitt, Michael Keaton, Eddie Redmayne, Frank Langella și Yahya Abdul-Mateen (Aquaman). Da, cam mulți bărbați, dar asta pentru că filmul urmărește povestea a șapte protestatari împotriva Războiului din Vietnam, din 1968.
Scenariul a fost scris în 2007 și trebuia să fie regizat de Steven Spielberg, dar din cauza unei greve a scenariștilor, planul a picat. Și ghinionul nu l-a părăsit complet, pentru că în 2020, când trebuia să fie lansat în cinematografe de Paramount, a venit pandemia. Dar cum ghinionul cuiva e norocul altuia, Netflix a cumpărat drepturile de distribuție, așa că putem să-l vedem pe Netflix începând cu 16 octombrie. A fost bine primit de critici și poți vedea aici trailer-ul The Trial of the Chicago 7 .
8. Rapperiță la 40 de ani / The 40-year-old version (2020)
E o comedie fresh și plină de viață și energie despre viața de artist, cu toate părțile ei pozitive dar și lupta pentru a-ți câștiga existența. Mai larg de atât, Rapperiță la 40 de ani este despre căutarea sensului și a împlinirii.
Acțiunea se petrece la New York, unde o versiune ficțională a artistei Radha Blank se luptă pentru scrierea și producerea unei noi piese de teatru. Căzută într-un con de umbră după un relativ succes de acum mulți ani, Radha se apropie de 40 de ani, nu are bani să-și plătească chiria și creativitatea pare că a părăsit-o. Dar forța interioară a Radhei nu o lasă la greu și descoperă ca supapă pentru a-și transpune viața prin rap.
9. Baietii din trupa / The Boys in the Band (2020)
Din 30 septembrie a intrat în grila Netflix un film nou despre comunitatea LGBTQ din New York din 1968. Când homosexualii încă erau persecutați social și a fi openly gay era văzut ca un act de curaj.
Șase prieteni gay se întâlnesc la o petrecere de aniversare, care va scoate la iveală foarte multe intimități și dileme interioare, pentru fiecare dintre cei prezenți. Băieții din trupă are un ritm al dialogului foarte susținut, schimburi de replici inteligente și tăioase. Nu e o capodoperă cinematografică, dar este peste media filmelor pe care le poți vedea pe Netflix.
Filmul are o distribuție excelentă, de la Jim Parsons (personajul principal din serialul Big Bang), până la Matt Bomer (pe care noi l-am îndrăgit peste măsură în comedia Papi Chulo). De fapt, The Boys in The Band este o adaptare a unei piese de teatru, care este jucată pe Broadway de aceeași distribuție ca și în filmul Netflix. Așa că poți să consideri când îi dai play că ți-ai luat bilet pe Broadway și ești în New York. 😀
10. Ultimul lucru pe care l-a dorit / The last thing he wanted (2020)
The Last Thing He Wanted e un thriller politic cu multă acțiune și dinamism, adaptat după romanul cu același nume al lui Joan Didion. Scenariul e bine gândit și construit cu atenția unui puzzle. Rolurile principale sunt interpretate de Anne Hathaway,Ben Affleck și Willem Dafoe.
Anne Hathaway joacă rolul unei jurnaliste care are grijă de tatăl ei bolnav. Dar află că este implicat în traficul de arme în America Centrală. Anne Hathaway ajunge astfel să joace rolul tatălui său, prea bolnav pentru a se deplasa și a realiza schimbul de arme. Lucrurile se complică. Și Anne Hathaway intră într-o intrigă în care nu mai știe în cine să aibă sau nu încredere, nici măcar când vine vorba de diplomații americani. Îl poți vedea pe Netflix.
Bonus: un film pentru inițiați 🙂 I’m thinking of ending things / Mă gândesc să-i pun capăt (2020)
Vrei să vezi un film cu totul și cu totul diferit? În septembrie, gigantul american de streaming a lansat unul dintre cele mai originale filme Netflix produse vreodată de el. Dar și unul dintre cele mai originale și neașteptate filme lansate în general în 2020. Și cu asta am spus cam tot. Povestea e simplă. Un cuplu merge în vizită la părinții lui… Drumul cu mașina și tot ce se întâmplă în film e în același timp metafizic, dar și cât se poate de visceral. E ca și cum ți-ai schimbat corpul și acum ești complet mutat în corpul și mintea personajului principal, tânăra din cuplu.
Ca să vorbim în genuri, I’m thinking of ending things e un horror psihologic sau thriller psihologic. De fapt, e mai mult de atât. E greu de pus într-o categorie. Dar dacă ai văzut alte nebunii de filme ca Being John Malkovich sau Adaptation/Hoțul de orhidee, atunci sigur o să apreciezi și I’m thinking of ending things. Pentru că are în spate gândirea aceluiași Charlie Kaufmann. Scenarist în primele două filme, Charlie Kaufmann a adaptat romanul I’m thinking of ending things pentru film și a regizat această producție care te va ului…
Bonus 2 – un film pentru adolescenți: Toate acele locuri minunate (2020)
All the bright places e un film de dragoste produs de Netflix în 2020, un film delicat și poetic despre dragostea dintre doi adolescenți. Ea, interpretată de talentata Elle Fanning, încearcă să depășească pierderea surorii. În timp ce el, colegul de liceu, Theodore, încearcă să o ajute. Chiar dacă e un film cu adolescenți, îi va emoționa și atinge pe romanticii de orice vârstă. Filmul este adaptarea romanului de succes cu același nume.
Acestea sunt filmele Netflix din 2020 care ne-au plăcut cel mai mult, până acum. Nu sunt egale în valoare, nici în cât de mult captivează sau în originalitate. Dar având în vedere limitările impuse de criza Covid-19 și amânările multor filme de la lansare până după redeschiderea cinematografelor, va trebui să ne mulțumim și cu atât 🙂 Sperăm să nu fi greșit cu pariul pus pe cele 3 titluri din top care nu au apărut încă 🙂 Only time will tell…
Voi ce filme Netflix din 2020 ați descoperit până acum și merită văzute?
Am ales pentru voi 17 filme care vă vor mișca și impresiona prin căldura, delicatețea și bunătatea personajelor, dar nu numai. Vă veți regăsi în unele din situațiile de viață pe care le descriu, în timp ce alte personaje traversează situații ieșite din comun. Toate sunt filme emoționante, cu speranță și optimism, care sperăm să-ți facă seara mai profundă și mai frumoasă. Sunt filme emoționante din ultimii ani, dar și câteva mai vechi sau clasice pe care îți recomandăm să nu le ratezi, dacă nu le-ai văzut deja.
De notat că sunt filme emoționante, nu siropoase 🙂 dacă vă făceați griji în acest sens 🙂
1. The Call of The Wild (2020) – pe Disney+
E un film nou de aventură, în care joacă cel mai cunoscut actor al filmelor de aventură: Harrison Ford. Ce-i drept, nu mai e chiar la prima tinerețe, și nici la a doua :), dar The Call of The Wild merită văzut pentru senzația de libertate, pentru spiritul de aventură și pentru umanitatea și empatia lui. E un film destul de convențional (e de fapt o adaptare după un roman de Jack London), dar dincolo de asta singurul lui minus semnificativ este faptul că exagerează cu imaginile create pe calculator, inclusiv cu cele ale personajului principal, câinele Buck.
Buck e un St Bernard imens, cu suflet mare, super blând, care trăiește cu stăpânii lui undeva în California. Doar că într-o noapte este răpit de hoți fără scrupule care îl vând pentru profit. Așa că Buck ajunge să tragă la sania unui poștaș din Canada, într-o regiune super îndepărtată, sălbatică și friguroasă. Așa începe aventura lui Buck, care se va intersecta la un moment dat cu destinul lui John Thornton (Harrison Ford).
2. Forma apei / The Shape of Water (2017) – Disney+
O poveste de dragoste în stilul Frumoasa și Bestia, The Shape of Water este una dintre acele filme emoționante care rămân cu tine pentru mult timp. Poate nu l-ai văzut pentru că nu te atrag în mod special filmele de fantezie sau poate pentru că în ultimul timp regizorul Guillermo de Torro nu prea te-a convins. Oricum ar fi, nu lăsa totuși să-ți scape această bijuterie magică, dă-i o șansă.
Ea este mută și are un job minuscul într-un centru de cercetare. El este o creatură umanoidă amfibie, adusă de undeva din Amazon pentru a fi cercetată aici. Oricât de improbabil ar fi, cei doi găsesc ca punct comun de explorat fix ceea ce cei mai mulți dintre noi credem că e tipic uman: gesturi de tandrețe și bunătate, delicatețe, atenția la nevoile celuilalt, empatie. Ea, de multe ori invizibilă pentru ceilalți oameni, e văzută în tot ce are ea mai frumos chiar de această “creatură”, iar ea vede dincolo de aparențele fizicului lui înspăimântător sensibilitatea și nevoia de ocrotire.
The Shape of Water a câștigat mai multe premii Oscar, printre care pentru cel mai bun film și cea mai bună regie.
În orice film bun în care joacă Penelope Cruz te aștepți să fie multă emoție, umanitate, profunzime. Și dacă în film joacă și Javier Bardem, sunt șanse mari să vorbim de un film bun 🙂 Everybody knows nu face excepție.
Aceștia joacă doi foşti iubiţi ce se revăd în timpul unei nunţi dintr-o aşezare spaniolă aparent idilică. E plină cu străduţe înguste şi de case vechi, înconjurată de vii şi inundată de soare. Așa că îţi vine să o treci pe harta viitoarelor destinaţii de vacanță. (Noi chiar am căutat-o pe hartă :)) ) Până la declanşarea dramei, filmul e dominat de voie bună, revederi emoţionante cu foști prieteni şi o fiesta ca la ea acasă.
Înainte de scena care determină succesiunea alertă a evenimentelor, începi să bănuieşti deja că te aşteaptă o dramă. Laura (Penelope Cruz) se reîntoarce în ţinutul natal pentru a participa la nunta surorii ei. Iar Paco (Javier Bardem) e marea ei iubire din adolescenţă. La început se privesc asemenea unor buni prieteni care încă mai ţin unul la celălalt, dar care au înţeles că fiecare şi-a ales un alt drum. Până când un eveniment neaşteptat scoate la suprafaţă un secret ce le bulversează existenţele (şi nu numai lor).
Telenovelă sau capodoperă? 🙂
Părerile despre filmul lui Asghar Farhadi, un răsfăţat al festivalului de la Cannes, dar şi al Oscarurilor, împart spectatorii în două tabere. Într-o tabără sunt cei ce i-au contestat succesul şi care îl compară mai degrabă cu o telenovelă mai stilată. Cealaltă tabără îi laudă calităţile vizuale (care transformă însorita Spanie viticolă într-o poezie tulburătoare), jocul actorilor și de mesajul uman transmis de problemele familiei din film. Și mai ales laudă capacitatea regizorului iranian de a empatiza cu o cultură foarte diferită. Citește toată recenzia.
4. Dragostea în vremea holerei (2007) – iubirea învinge orice obstacol
Love in The Time of Cholera este razbunarea poetica a tuturor povestilor de dragoste neimplinita in film sau in realitate. Pentru ca intr-un final oarecum improbabil, cele două personaje principale vor încerca să își trăiască dragostea.
Este o poveste à la Romeo si Julieta. Florentino Ariza (jucat de complicatul și atrăgătorul Javier Bardem) se îndrăgostește în adolescență de Fermina, dar parintii acesteia ii despart. Peste ani, Fermina se casatoreste cu un medic, barbat rational si pragmatic, dar fara imaginatie. In acest timp, Florentino o asteapta iubind multe alte femei, aplicand o metafizica a iubirii dezvoltata de mintea lui poetica. La moartea sotului Ferminei, Florentino, decrepit si albit, o recastiga pe Fermina si traiesc impreuna momente de gratie care pareau imposibile. Iubirea ideala…
Dragostea in vremea holerei (în regia lui Mike Newell) este ecranizarea unui roman cunoscut, semnat de Gabriel Garcia Marquez. E un film drama extrem de frumos și emoționant datorita povestii si a actorilor, dar si a citatelor foarte romantice din carte presărate în film.
5. The Ballad of Buster Scruggs (2018) – Netflix
E un film western din 2018, care dezvoltă mai multe povești în șase fragmente separate, de tip antologie. Frații Coen, doi dintre cei mai talentați și originali regizori de la Hollywood (alături de Tarantino și Woody Allen), au renunțat la marele ecran și au semnat un film pentru Netflix, liderul serviciilor de divertisment online. Și le-a ieșit o dramă extraordinar de bine făcută, pe care o poți vedea toată odată sau în seri diferite, pe bucăți.
Filmul e un western cu șase povești diferite care te vor amuza, pune pe gânduri și te vor surprinde plăcut. Deși sunt niște povești simple, geniul Fraților Coen în a spune o poveste cu tâlc este inegalabilă în cinematografia actuală. Eficiența cu care creează atmosfera, personajele, leagă ițele poveștii și livrează umor, dramă, empatie și multe alte emoții nu este egalată de niciun alt regizor. După umila noastră părere. Cel puțin când vorbim de regizorii de la Hollywood. Cu siguranță The Ballad of Buster Scruggs este unul dintre cele mai bune filme ale lui 2018. De altfel National Board of Review, o organizație din State care selectează filmele cele mai bune, l-a inclus printre cele mai bune filme din 2018.
6. Imposibila ușurătate a ființei (1988)
Un film emoționant prin excelență, Imposibila ușurătate a ființei e un film de dragoste dar mai ales e un film despre viața lui Tomas și a soției lui. Tomas, un intelectual doctor, mare iubitor de femei, jucat de Daniel Day Lewis, cunoaste o tanara jucausa, naiva, sensibila – Tereza (Juliette Binoche). Cei doi ajung sa se casatoreasca, dar Tomas nu renunta la aventurile cu alte femei, desi tandretea pentru sotie este din ce in ce mai profunda. Este o dragoste amară și dulce, tristă și fericită, în același timp.
E un film în regia lui Philip Kaufman, cunoscut și pentru alte două filme despre iubirile a alți doi intelectuali: Hemingway & Gellhorn și Henry & June. Primul are în centru figura lui Ernest Hemingway, iar al doilea pe Henry Miller.
The unbearable lightness of being este, ca multe alte filme emoționante reușite, ecranizarea unei cărți bune (romanul cu acelasi nume a lui Milan Kundera).
7. Y tu mama tambien (2001) – o iubire de-o vară care nu e ceea ce pare…
Nouă ne-a fost greu să nu plângem urmărind acest film emoționant. În care dragostea se întâlnește la o răscruce. Una în care doi tineri au toată viața înainte și de abia descoperă iubirea. Iar ea e la finalul drumului. În care bucuria se întâlnește cu tristețea, în care visele se întâlnesc cu disperarea.
Y tu mama tambien / Și mama ta la fel! este un road movie combinat cu film de dragoste și despre maturizare. Doi adolescenți aflați în sex craze-ul tipic vârstei încearcă să seducă o femeie matură, cu care pleacă într-o călătorie spre mare. Între cei trei există de la bun început o tensiune sexuală ce trebuie descărcată într-un fel sau altul. În final, unul dintre băieți reușește să o seducă pe Luisa, în timp ce prietenul lui urmărește scena.
E un film despre mare și vacanță, plin de pulsațiile erotice ale verii. Dar Și mama ta la fel devine din ce în ce mai profund pe măsură ce înțelegem cu adevărat miza călătoriei Luisei la plajă și ocean. Și se transformă într-o dramă veritabilă.
8. Le Havre (2011)
Filmul Le Havre, aflat in selectia de la Cannes în 2011, este regizat de finlandezul Aki Kaurismaki, inrudit ca stil cu americanul Jim Jarmusch si continuator al traditiei lui Charlie Chaplin, Buster Keaton, Jacques Tati si Robert Bresson. Le Havre este un amestec pe care l-ai crede altfel imposibil: umor sec, basm, luciditate, nostalgie, sensibilitate si realism. Prin comparatie cu Intouchables, care s-a vrut tot o demonstratie de umanism fara sentimentalisme si care a bucurat mare parte din public, performanta lui Kaurismaki din Le Havre a trecut neobservata, tocmai probabil datorită delicatetei demonstratiei, ramanand placerea doar a catorva.
Povestea este simpla: Marcel din orasul Le Havre, traind din putinul obtinut din lustruitul pantofilor trecatorilor, incearca sa reuneasca un copil imigrant din Africa cu mama lui. In acest timp, sotia lui Marcel este foarte bolnava si se lupta pentru supravietuire. Dincolo de poveste, important este cum e spusa, cu umor si finete.
Lumea lui Le Havre este trista si modesta, dar traieste fara resentimente (de clasa sau de alt fel). Traieste dupa reguli societale mai vechi, unde se vorbeste putin despre emotii si sentimente, pentru ca oamenii isi cunosc locul si isi ghideaza alegerile dupa principiul datoriei si al sacrificiului. Nu e loc de psihanaliza si sofisticari burgheze.
Inainte de a se aventura pe tărâmul comediei cu Birdman, Alejandro Gonzales Inarritu s-a lăsat tentat de povestea lui Uxbal (Javier Bardem), un bărbat care ştie că va muri în curând. Diagnosticat cu cancer, Uxbal încearcă să-şi pună viaţa în ordine şi să construiască un cămin pentru cei doi copii. Viaţa îi pune piedici la tot pasul, Marambra fosta sa soţie, narcomană, îl dezamăgeşte la finalul unei zi aproape perfecte, micile sale afaceri cu mafia chinezească eşuează lamentabil, iar moartea îl găseşte singur. Totuşi, filmul se numeşte Biutiful şi asta pentru că deşi înfrânt de boală, Uxbal câştigă totuşi micile momente de fericire şi speranţă.
10. The Virgin Suicides
Am fi inclus în această Lost in translation, dar am decis în ultimul moment să alegem un alt film al Sofiei Coppola. Una dintre regizoarele americane cele mai celebrale, dar și cele mai emoționante prin modul autentic în care surprinde universul feminin.
Primul lung-metraj al Sofiei Coppola (Lost in Translation, Marie Antoinette), The Virgin Suicides este din primul moment o experiență voyeuristică: filmul este narat de grupul de băieți fascinați de misterul surorilor Lisbon. Fiecare dintre ei are câte o experiență mai mult sau mai puțin directă cu cele 5 adolescente neînțelese. Unul dintre ei le scotocește prin nimicurile din baie, dar cel mai des băieții se întâlnesc pentru a discuta jurnalul Ceciliei, prima dintre fete care se sinucide.
Prin intermediul jurnalului înțeleg lumea visătoare a acestora, claritatea cu care ele îi percep pe băieți, dar și sentimentul de îngrădire și nesiguranță al adolescentelor. De fapt, grupul de adolescenți se afundă și mai mult în fascinația misterului fetelor, a ceea ce simt, gândesc, speră ele, prin acest portal în lumea lor – jurnalul. Filmul este, ca orice film al Sofiei, unul despre adolescență și maturizare, iar atmosfera lui și decența voyeurismului adolescenților care studiază copleșiți de realitate cazul fetelor nu au cum să nu te vrăjească și emoționeze.
11. Closer (2004) – dragostea într-un triunghi amoros –Netflix
Intrat parcă într-un con de umbră nemeritat, Closer e unul dintre cele mai profunde și emoționante filme de dragoste, un film care taie adânc în complexitatea relațiilor de iubire și nu oferă o poveste previzibilă de dragoste. Lacrimile rostogolite pe obrazul lui Natalie Portman vor rămâne cu tine și după ce se va încheia filmul.
Closer are în centru mai multe povești de dragoste. În timp ce Dan (Jude Law) și Alice (Natalie Portman) se zbat să reziste în relația lor amoroasă, Anna (Julia Roberts) și Larry (Clive Owen) trec printr-o despărțire urâtă, după ce ea îi dezvăluie acestuia că a avut o relație extraconjugală. Îl poți vedea pe Netflix.
12. Okja (2017) – Netflix
Știți deja probabil, premiul Oscar pentru cel mai bun film în acest an a fost câștigat de un film coreean, Parasite. Pare de-a dreptul ireal, dar nu vă gândiți că membrii Academiei Americane de Film au văzut un film coreean atât de bun încât nu au putut să nu îi dea premiul, pur și simplu. Nu. Regizorul Parasite, pe numele lui Bong Joon Ho, era deja bine cunoscut la Hollywood și în State, de unde și aplecarea Academiei pentru producția lui.
Una dintre filmele lui realizate în Statele Unite este chiar o producție Netflix din 2017, probabil cel mai bun film Netflix din acel an. Okja e o dramă emoționantă, care pune pe tapet probleme etice despre exploatarea animalelor. Un porc modificat genetic ajunge să fie crescut de o fetiță, undeva departe de lumea dezlănțuită. Doar că firma care l-a produs îl vrea înapoi, după ce ajunge la maturitate. Urmează o întreagă aventură a fetiței, în încercarea de a-l salva. Okja va rămâne probabil în istoria filmului ca E.T. – Extraterestrul noii generații. Așa cum pentru unii dintre noi filmul lui Steven Spielberg, E.T., a fost unul dintre filmele definitorii ale adolescenței noastre, Okja va fi pentru noua generație. Dar nu e un film pentru adolescenți, te va fascina indiferent de vârstă.
13. Au hasard Balthazar (1966) – HBO Max
Au hasard Balthazar e poate unul dintre cele mai emoționante filme făcute vreodată. Poate pentru că e vorba despre inocența unui animal de multe ori abuzat… Poate pentru că e un film nejucat de actori profesioniși. Câștigă astfel un realism care pur și simplu te dă peste cap și te obligă să trăiești emoții intense.
Balthazar e un măgar, care trece prin mâinile multor oameni de-a lungul vieții, unii mai blânzi și buni, alții răi sau disperați. În felul ăsta experimentează umanitatea în ceea ce are ea mai bun dar și mai rău. Așa cum spunea regizorul Jean Luc Godard, veți fi complet uimiți de acest film, pentru că surprinde esența lumii în doar o oră și jumătate. Au hasard Balthazar, un film clasic al marelui regizor francez, Robert Bresson, e recunoscut ca unul dintre cele mai bune filme făcute vreodată. Îl poți vedea pe HBO Max.
14. Papi Chulo (2018)
Este una dintre cele mai fresh, emoționante și simpatice comedii pe care le-am văzut în ultimii ani. Și s-ar putea descrie ca o comedie de diferențe culturale.
Sean e un american tânăr, finuț, cu ochi albaștri. Și homosexual. Ernesto e un mexican de 55 de ani, cu vreo 5 copii, tată de familie care a muncit toată viața. Acum lucrează cu ziua în suburbiile Los Angelesului. Tinerelul are o cădere nervoasă la TV, în timpul ce prezintă vremii. 🙂 Ca urmare, postul TV îl pune să-și ia liber ca să-și revină. În lipsă de alte ocupații, Sean îl angajează cu ziua pe Ernesto pentru a-i vopsi terasa. Urmează niște neînțelegeri la care noi am râs cu gura până la urechi. Sperăm să vă placă și vouă. Dar, atenție, nu e o comedie dinamică și comercială, și aveți nevoie de puțină răbdare cu ea la început.
15. Sophie’s Choice / Alegerea Sofiei (1982)
Dacă simți că treci prin momente greu de depășit, că parcă totul e un pic prea mult pentru tine în aceste clipe, caută și vezi Sophie’s Choice.
Sophie’s Choice e unul dintre cele mai emoționante filme pe care le vei vedea vreodată. Trist, dar în același timp plin de speranță, Alegerea Sofiei te va împrieteni cu trei personaje ce trăiesc în New York, dar fiecare a venit aici cu un bagaj complicat. În mod special Sophie, jucată de Meryl Streep, care a și luat Oscarul pentru cea mai bună actriță pentru acest rol.
Sophie este o supraviețuitoare a Holocaustului care încearcă să-și refacă viața. Dar va putea oare, după toate ororirile pe care le-a trăit? Procesul ei de refacere e susținut de doi bărbați. Unul e iubitul ei, un tip cultivat și plin de viață, dar extrem de coleric. Și de un tinerel venit din Sud, care încearcă să devină scriitor deși nu are niciun fel de experiență de viață.
16. Chemical Hearts (2020) – Amazon Prime Video
Lansat în August 2020 de Amazon Studios, Chemical Hearts e o poveste de dragoste care se întâmplă pe fondul confuziilor și căutărilor adolescenței, dar și a unei traume pe care ea a suferit-o de curând. Cei doi sunt liceeni în ultimul an, se cunosc de curând și încep să se apropie încet-încet, descoperind unul celuilalt sensibilități, emoții, zone din suflet foarte delicate sau unele deja calcificate, din cauza durerii resimțite de pierderea unei ființe iubite.
Într-un univers nu prea bogat cu filme de dragoste noi în 2020, Chemical Hearts e binevenit. Nu e o capodoperă, dar nu e niciun film de duzină. Așa că te va face să te gândești la dragoste, la prima ta dragoste, te va emoționa și te va face să visezi la noi emoții romantice. Disponibil pe Amazon Prime Video.
17. The two popes / Cei doi papi (2019) – Netflix
Atunci când acțiunea filmului e inspirată din fapte reale câștigă mai multă greutate în ochii noștri.
Filmul The Two Popes, produs de Netflix în 2019, este un film biografic despre prietenia ultimilor doi papi. Dar producția e mult mai mult de atât, e vorba despre greșelile pe care toți le facem în viață și despre cum putem să le acceptăm ca apoi să le depășim. The Two Popes e un film emoționant și înțelept, dar în același timp simpatic și haios, fără aere didactice, care ne arată cât de important e să ne acceptăm pentru a putea progresa, a ne lărgi orizonturile și a trăi o viață împlinită.
Papa Benedict și Papa Francisc au idei foarte diferite despre ce înseamnă o viață merituoasă, trăită conform virtuților creștine. Benedict e foarte conservator, Francisc e foarte uman și săritor. În ciuda diferențelor de viziune cei doi ajung să fie prieteni.
E o dramă biografică, dar care te va prinde chiar și dacă nu ești interesat de catolicism. Pentru că dincolo de cele două figuri, filmul vorbește despre alegerile pe care le face fiecare dintre noi în viață și încărcătura morală pe care o are fiecare opțiune. În plus, jocul celor doi actori în rolurile principale este excepțional. Anthony Hopkins face unul dintre cele mai bune roluri ale lui din ultimii 20 de ani.
Bineînțeles, îl poți vedea oricând pe Netflix.
Acestea sunt câteva filme emoționante care nouă ne-au lăsat o impresie foarte puternică. Lista poate merge la nesfârșit, pentru că, nu-i așa, filmele reușite emoționează, ne tulbură, ne schimbă.
Un roman într-un alt roman. O poveste care se deschide spre alte povești. O iubire ce te poartă din Lisabona până-n insulele Capului Verde și căutarea unui tată a cărui prezenţă leagă Portugalia de Viena și Goa. Toate acestea se întretaie în Autobiografia, un roman care se joacă fermecător și derutant cu limitele dintre ficţiune și autodezvăluire.
Când zăresc Autobiografia printre rafturile unei librării, cei îndrăgostiţi de Lisabona marilor scriitori jubilează de încântare. Pe copertă văd numele lui Jose Luis Peixoto – unul dintre cei mai importanţi autori portughezi contemporani – și privirea cu mimica pătrunzătoare a lui Jose Saramago. De fapt, Autobiografia este un omagiu adus de Peixoto lui Saramago, precum și unei Lisabone devenite un mozaic.
O propunere de nerefuzat
Primele pagini anunţă povestea unui scriitor aflat în pană de inspiraţie după apariţia primei opere. Incapabil să termine cel de-al doilea roman și împotmolit în datoriile acumulate la jocurile de noroc organizate ilegal în cartierul având străzi cu nume de foste colonii portugheze, tânărul scriitor acceptă să fie autorul unei biografii. Este vorba despre biografia marelui Jose Saramago.
Urmează întâlnirile cu Saramago, însă biografia nu va fi una scrisă într-un stil convenţional. Este mai degrabă o călătorie plină de rute paralele, de drumuri bifurcate, de răscruci. Protagonistul pe care-l cheamă tot Jose (prenumele lui Saramago și Peixoto) are de gând să înceapă un joc demn de literatura postmodernă. Ştie sigur că din mainile sale nu va iesi o biografie previzibilă. Preferă mai degrabă jocul ușor confuz, dar seducător, cu limitele dintre ficţiune și mărturisire.
Două personaje, două călătorii
În jocul literar al personajului central mai sunt implicate două personaje învăluite în mister. Ambele sunt fascinate de opera lui Saramago. Este vorba despre Lidia, o tânără venită din Capul Verde și eșuată la periferia Lisabonei, și despre Fritz, un librar vienez având un tată în Goa. Pentru Lidia, cărţile scrise de Saramago au fost un refugiu. Librarul Fritz și-ar fi dorit ca Saramago să cuprindă povestea familiei sale într-un roman.
Celor două personaje li se mai alătură bărbatul care i-a închiriat protagonistului un apartament. Acest personaj reprezintă ambiţiile coloniale din vechea Portugalie și obsesia burgheziei pentru ordinea impusă pe vremuri de Salazar și a lui dictatură militară. Totuși, nostalgia lui după vremurile regretabile nu-l transformă într-un monstru. Acesta este mai degrabă un personaj inofensiv, care devine o sursă a comicului.
La început, personajele secundare pot fi considerate doar niște apariţii care să dea culoare textului. Sunt asemenea unor mirodenii ce însufleţesc un parfum tern. Modul în care Peixoto le dezvăluie trecutul îi dau textului acel farmec nostalgic, asociat literaturii și cinematografiei portugheze. Fiecare personaj secundar devine o fereastră. Creeaza iluzii senzoriale. Datorită lui ai impresia că dincolo de acoperișurile unei Lisabone picturale se zăresc străzi forfotitoare din Africa sau India portugheză.
O plimbare printr-o babilonie tandră
Regăsești în cartea lui Peixoto acel ritm poetic, răbdător, specific unei plimbări pe străzile din Lisabona. Visătorii adoră acest ritm. Cei mai puţin răbdători vor fi și ei răsplătiţi. Ceea ce începe lent și aparent monoton continuă imprevizibil. Deodată, romanul virează spre labirinturi personale întortocheate, unde Lisabona se varsă în marile ce duc spere Africa sau India. Ai impresia că te plimbi printr-o Lisabonă ce ascunde străzi pitorești mărginite de ziduri ce respiră miresme din ţări îndepărtate.
Fără a folosi acel stil zguduitor prin care un alt scriitor portughez evocă trecutul colonial dătător de traume, Peixoto amintește de fantomele trecutului și de scheletele din dulapul unei ţări asociate mai degarabă cu delicateţea acelui saudade. Doar că transformă denunţul anticolonisalist într-o căutare avidă a celuilalt, într-o împăcare nesperată, încurajată de nevoia de alinare. Portughezul Jose este salvat de la autodistrugere de apariţia tinerei din Capul Verde. Fără să vrea, proprietarul de clădiri, fugit din Angola eliberată, abandonându-și pământurile intinse, devine protectorul imigranţilor pe care-i învinovăţește de răzvrătirea împotriva ordinii firești impuse de colonizatori.
Saramago, un salvator al scriitorului aspirant
Unde este Saramago în tot ghemul acesta de povești? Este întrebarea pusă de mulţi cititori. Ei s-ar fi așteptat să descopere niște detalii inedite despre scriitorul portughez atât de iubit. Îl vor zări și pe Saramago, dar printre rânduri. Vor trebui să își asume rolul unui aventurier numerit pe un teritoriu necunoscut, plin de semne. Dacă vor citi atent poveștile personajelor, cei familiarizaţi cu opera lui Saramago vor descoperi multe referinţe pitite în spatele unor detalii evazive.
Un mare scriitor se vede în miloane de oglinzi. Fiecare cititor devine oglinda lui. Pentru tânarul scriitor Jose (din roman), Saramago este iertător precum un tată. Îl scoate din bucluc de multe ori. Ajuns în cea mai liniștită perioadă a unei vieţi deloc ușoare, Saramago este implicat în cele mai palpitante pasaje din Autobiografie.
Stilul de o stranie frumuseţe
Naraţiunea scursă răbdător precum o amiază de vară iberică din Autobiografie se încheagă din întâlniri la voia hazardului. Este precum o hartă umană a Lisabonei mozaicate. Personajele ce vin din lumi diferite se intersectează fie comic-duios, fie tenebros.
Lăsându-și personajele suspendate între Lisabona și fostele colonii, Jose Luis Peixoto îţi amintește de jocul iluziilor. Mimând epuizarea celui debusolat, ascunde vitalitatea unui povestitor uns cu toate alifiile. Peixoto este un magician alunecos. Îţi oferă totul, apoi îţi arată că te-ai înfruptat din iluziile unei realităţi inventate. L-ai crezut și i-ai urmat personajele, dar el poate schimba oricând harta orașului (și reperele naraţiunii), încât să o facă de nerecunoscut.
Nu voi mai vedea lumea niciodată îi va face pe iubitorii de literatură să o considere una dintre cele mai frumoase cărţi scrise vreodată. Paginile dedicate libertăţii prin artă, amintirile și reflecţiile despre umanitate, libertate, spiritualitate, iubire și rezistenţă psihică sunt nectar pentru suflete. După ce vei citi această carte, vei aștepta cu nerăbdare să fie traduse cât mai curând și romanele scrise de Ahmet Altan. Vestea bună anunţă traducerea volumelor din Cvartetul Otoman.
Paginile cărţii Nu voi mai vedea lumea niciodată demonstrează încă o dată că nici un dictator nu poate frânge libertatea celor îndrăgostiţi de literatură. Pentru un scriitor precum Ahmet Altan, închisoarea este doar un alt spaţiu care poate fi populat cu personaje. Doar trupul se află după gratii. Mintea își continuă nesupusă drumul spre noile cărţi.
Cine este Ahmet Altan?
Ahmet Altan este unul dintre cei mai iubiţi scriitori din Turcia. Asemenea multor intelectuali, a devenit o ţintă pentru actualul președinte. După tentativa de înlăturare a președintelui, din 2016, Ahmet Altan a fost acuzat de colaborare, prin mesaje subversive, cu puciștii. Sentinţa: condamnare la închisoare pe viată. Din ziua condamnării, admiratorii săi nu au încetat să alerteze comunitatea internaţională. Apărătorii drepturilor omului încă mai speră că Ahmet Altan va fi din nou liber.
Ahmet Altan face parte dintr-o familie în care libertatea de exprimare a fost considerată sfântă. În multe dintre paginile cărţii amintește de tatăl său închis ani la rândul, considerat incomod pentru cei aflaţi la putere.
19 mesaje eliberate din închisoare
Volumul Nu voi mai vedea lumea niciodată cuprinde nouăsprezece capitole. Unele se apropie de eseuri. Altele conţin amintiri și reflecţii scrise într-un stil cuceritor. Ahmet Altan a sfidat vigilenţa regimului și a transmis gândurile spre lumea liberă. Așa au ajuns în presa occidentală, apoi în casele iubitorilor de cărţi.
Atunci când evadează imaginar din captivitate, Ahmet Altan scrie niște pagini de o rară frumuseţe. Unele amintesc de un roman introspectiv așa cum doar un scriitor turc poate scrie: vizual, poetic și nostalgic. Pasionaţii de literatura turcă se vor gândi și la personajele captive din romanul Istanbul Istanbul.
Un film de artăîn cuvinte
Cinefilii își vor aminti de filmele regizorului multipremiat Nuri Bilge Ceylan. Modul în care Ahmet Altan spune povestea unui deţinut ce a fost cândva un învăţător ce a preferat un trai greu într-un ţinut din Turcia rurală, unde se întâlnesc niște culturi variate și cutume vechi, ar putea fi o veritabilă sursă de inspiraţie pentru scenariul unui film premiat la Cannes. De fapt, Ahmet Altan ar fi putut fi la fel de bine și un scenarist. Multe dintre paginile cărţii au fluiditatea melancolică a unor cadre lungi, poetice. Atenţia pentru detalii transformă pasajele în cadrele unui film de artă derulat într-un ritm introspectiv, cu flashbackuri ce inspiră tandreţe și voluptatea sorbirii amintirilor din vremuri fericite.
Nostalgie, speranţăși umor
În ciuda sentinţei zdrobitoare, Ahmet Altan nu capitulează. Nu recurge la culorile terne, întunecate, pentru a oglindi lumea. Asemenea oricărui fiu al Istanbulului, nu poate descrie lumea fără a-i absorbi frumuseţea. Frumuseţea nu este pentru întemniţat doar un mecanism de aparare furnizat de memoria selectivă.
Pentru Ahmet Altan, frumuseţea vieţii respiră prin tot ce există în jur. În imaginile prin care își închipuie viaţa unui coleg de celulă, în fragmentul de cer strecurat printre gratii, în povestea plină de tâlc a papagalului salvat de la moarte de un alt condamnat. Lui Ahmet Altan îi este suficientă lumea reală pentru a extrage frumuseţea. Nu încearcă să o anihileze prin iluzii. Vrea doar să descopere perspectiva și lumina potrivite, asemenea unui fotograf.
Fără a-și propune să fie un filosof, Ahment Altan înșiră nestemate de înţelepciune. Discret și duios. În paginile sale regăsești spiritul intelectualului cosmopolit istanbulez și abilitatea unui povestitor oriental de a extrage tâlcuri distillate poetic și mucalit. Da, oricât de grea i-ar fi sentinţa, Ahmet Altan și-a păstrat umorul. O dovedește cel mai bine în evocarea unei amintiri în care o doamnă respectabilă dintr-un cartier vechi păstrând umbrele gloriei reflectate de conacele otomane îi dă de înţeles, pe șoptite și ghiduș,, că ea ar fi putut fi acea femeie infidelă dintr-un roman scris de Ahmet Altan.
Imaginaţia și lectura – cele mai bune arme împotriva tiranilor
Venită din austeritatea unei carcere, Nu voi mai vedea lumea niciodată este și un corn al abundenţei pentru cei ce vor să discute despre literatură. Ahmet Altan se transformă într-un ideal partener de discuţii și despre filosofie sau religie. Vei citi unele dintre cele mai frumoase pagini despre modul în care omul se raportează la rai și iad. Însă paginile care ţi se vor scufunda în suflet și în minte sunt cele dedicate legăturii dintre literatură și libertate. Îţi rămân multă vreme în minte cuvintele: Nu m-am trezit niciodatăîn închisoare – nici măcar o dată (…) Mă puteţi întemniţa, însă nu mă puteţi ţine în închisoare. Pentru că, asemenea tuturor scriitorilor, deţin puteri magice. Pot trece cu ușurinţă prin pereţi.
Când își povestește viaţa, fotografa și pictoriţa interbelică Dora Maar te absoarbe și te face martor al nașterii unei noi lumi artistice. Te pune la aceeași masă de cafenea boemă cu Frida Kahlo, Andre Breton, Man Ray, Brassai, Eluard sau Picasso. Acestuia din urmă i-a devenit muză și amantă damnată. A cunoscut astfel soarta celei alungate din raiul unui mare creator narcisist direct în infernul căderilor nervoase. De această soartă nemiloasă aveau parte mai toate femeile îndrăgostite de Picasso. De fapt, numele cărţii scrise de Slavenka Drakulic amintește de compoziţia semnată de Picasso – Dora și Minotaurul.
Cine a fost Dora Maar?
Statul de muză al Dorei Maar îl depășește, în memoria colectivă, pe cel de artistă vizionară. Încă nu este apreciat destul rolul ei de artistă deschizătoare de drumuri în fotografie. Din păcate, marile artiste care au luptat împreună cu bărbaţii pe baricadele artei inovatoare nu au parte de aceeași popularitate. Viaţa Dorei Maar o dovedește din plin.
Prin captivantele jocuri de lumini și prin experimentul suprarealist în arta fotografică, Dora Maar și-a câștigat același statut cu al lui Man Ray. Preocuparea intensă pentru echitatea socială și pentru universul marginalilor, al dezmoșteniţilor, a purtat-o pe urmele unor fotografi precum Bresson sau Robert Capa. Nu au lipsit nici fotografiile erotice sau dedicate modei, pe care această prezenţă feminină considerată exotică a modelat-o folosind tehnicile fotografiei de artă.
Nu întâmplator este folosit cuvantul exotic atunci când te referi la biografia Dorei Maar. Așa era ea percepută. Mulţi o considerau o peruană ajunsă la Paris. Nu era peruană, dar avea o legătură strânsă cu America Latină. Tatăl ei având origini croate (și purtând stigmatul copilului din flori al unei servitoare) a fost angajat ca arhitect într-un Buenos Aires aflat în plina expansiune, când influenţa marilor capitale europene și modelul grandorii specifice unei metropole nord-americane modelau orașele sud-americane.
Influenţele multiculturale
În Buenos Aires, Dora se îndrăgostește de tango. Datorită acestui dans, comparat cu o febră, Dora își pune primele întrebări despre erotism. Însă mama ei, o franţuzoaică burgheză având veleităţi de creatoare de modă, se teme de influenţa argentiniană asupra Dorei. Mai ales după ce află că franţuzoaicele nu aveau o faimă decentă în Buenos Aires. Cuvântul francesa era legat de lumea bordelurilor. Aici ajungeau multe franţuzoaice plecate să-și caute norocul peste ocean.
Dora a crezut multă vreme că decizia reîntoarcerii în Franţa natală avusese legătură cu seara în care mama ei a surprins-o mișcându-se nerușinat în ritmul tangoului, alături de un partener de dans mai mare decât ea. Mama grijulie nu putea permite ca Dora să ajungă o altă francesa din Buenos Aires.
Ajunsă la Paris, adolescenta Dora lasă în urmă spaniola, dar nu și acel spirit liber șlefuit de o ţară sud-americană. Deși vorbea o franceză impecabilă, Parisul îi amintea de originile considerate exotice. Până și mama ei facea aluzii răutăcioase la firea dificilă a încăpăţânatei Dora. Îi spunea obsesiv că moștenise firea tatălui slav. Din fericire, Dora și-a găsit un aliat în tatăl ei. Acesta i-a încurajat pasiunea pentru fotografie, înscriind-o la o școală de artă și design.
Descoperirea jurnalului pierdut – Îndepărtarea de rădăcini și revenirea târzie
Legătura cu tatăl a fost definitorie pentru evoluţia Dorei. Aceasta și-a definit identitatea artistică schimbându-și numele de familie și devenind Maar, la sugestia lui Man Ray. Însă avea să revină în Croaţia tatălui ei scriind.
În jurnalul său, Dora Maar s-a exprimat în croată. De altfel, jurnalul a fost cumpărat, după moartea artistei, în anii, ’90, de un colecţionar din Rijeka. În prefaţa cărţii Dora și Minotaurul, aflăm că editorul a fost contactat de acest colecţionar. Astfel, vei putea citi gândurile Dorei Maar despre devenirea ei ca artistă în paginile scrise de Slavenka Drakulic.
Semnificaţia psihanalitică a pasiunii pentru fotografie
La baza multor însemnări ale Dorei Maar a stat întâlnirea cu psihanalistul multor artiști emblematici: Jacques Lacan. Dora ajunge pacienta inovatorului Lacan după ruptura de Picasso. Din cauza unei relaţii eșuate, Dora suferă o cădere nervoasă. Lacan va încerca să o vindece, încurajând-o să-și exploreze amintirile.
Când își analizează viaţa, Dora Maar este la fel de profundă și curajoasă precum niște scriitoare interbelice emblematice. Vei fi captivat de gândurile ei referitoare la relaţia dintre copilărie, libertate și arta fotografică.
Revizitarea momentelor ce au dus la cristalizarea unei identităţi artistice ferme și a unei conștiinţe articulate de femeie avangardistă ocupă un loc important în paginile jurnalului. Însemnările încep ca formă de terapie psihanalitică, dar încet, încet devin o explorare de sine stătătoare.
O femeie în lumea bărbaţilor
Dincolo de a fi un material demn de a fi analizat de Lacan, jurnalul Dorei Maar este și o reflecţie vitală asupra condiţiei de femeie printre bărbaţii artiști. Intrată în lumea artei, Dora lasă în urmă timiditatea celei însingurate în anii de școală, fiind considerată o străină. Are încredere în vocaţia ei. Ştie că pasiunea pentru fotografie este un drum în viaţă, nu doar un hobby de burgheză ce se crede rebelă. Investește muncă, tenacitate și acea disciplină a perseverenţei moștenite de la tatăl sau.
Totuși, Dora știe că este o femeie care trebuie să joace după regulile bărbaţilor pentru a fi acceptată în cercurile avangardei. Pentru a fi recunoscută drept o artistă inovatoare, va dori să adopte, uneori ostentativ, un comportament pe care mama ei l-ar considera scandalos.
Pentru a fi credibilă, o femeie avangardistă renunţa la valorile trecutului. Nu pretindea fidelitatea în relaţia de cuplu (ar fi fost prea demondat). Își ascundea nevoia de afecţiune și de stabilitate. Punea curiozitatea sexuală pe primul plan.
O femeie nu avea nevoie doar de talent pentru a fi admirată, ci de acea atitudine degajată a libertinei asumate. Așadar, erau interzise orice semne ale atașamentului ce transformă o aventură într-o legătură ce amintea de rutina conjugală.
Întâlnirea cu Picasso
Dora Maar avea toate șansele de a se face remarcată în lumea artei ce reseta conoanele estetice. Succesul i se datora mai ales capacităţii de a înţelege ceea ce se dorea de la un artist avangardist: să se (re)construiască. Dora Maar se construiește incitant în relaţia cu alţi artiști. Legătura ce avea să-i aducă faima în cercurile avangardiste a fost cea avută cu scriitorul Georges Bataille. A fi amanta lui Bataille însemna acceptarea unei reputaţii erotice demne de excentricitatea unei picturi suprarealiste.
Mulţi credeau că Bataille punea în practică niște fantezii bizare. Femeia care le accepta își câștiga faima de curtezană sofisticată. În jurul Dorei circulau tot felul de zvonuri picante. Coregrafia seducţiei învăţate de la fostul amant i-a fost extrem de utilă în ziua întâlnirii cu Picasso.
Farmecul exotic al Dorei Maar îl inspiră pe Man Ray. Acesta o fotografiază într-un costum demn de un cabaret în decoruri din ţări îndepărtate. Fotografia ajunge și în mainile lui Picasso. Zeul picturii moderne vrea s-o cunoască. Pentru el, Dora va deveni o muză fertilă. Datorită ei, va picta și va desena compoziţii devenite iconice pentru arta inovatoare. Pentru Dora, Picasso devine însă un izvor de nefericire.
O deschizătoare de drumuri
Însemnările Dorei Maar dezvăluie o personalitate cu talente multiple. Ar fi putut deveni la fel de bine și o scriitoare deschizătoare de drumuri. Avea o capacitate ieșită din comun de a se înţelege și de a-și înţelege epoca. Se autoanaliza profund și nemilos. Observatiile care impresionează cel mai mult sunt cele privind simbolurile din arta lui Picasso. Dora Maar te face să vezi cu alţi ochi emblematicile capodopere ale acestuia.
Paginile în care își analizează dependenţa emoţională din relaţia cu Picasso folosind interpretările date compoziţiei Dora și Minotaurul sunt uluitoare. Datorită paginilor în care surprinde mecanismele psihologice ascunse, Dora Maar poate sta alături de scriitoarele curajoase precum Anais Nin. Așadar, paginile autobiografice rămân un document preţios pentru a revizita perioada interbelică prin ochii unei femei ajunse în lumea artei. Multe dintre frazele Dorei Maar demonstrează și mai mult perspectiva ei vizionară. A intuit mișcările de afirmare ale emancipatelor care urmau să conteste răspicat dominaţia maschistă din lumea artei, cerând o reprezentare meritată și justă a feminităţii și a femeii-artist.
Pentru a oferi o experiență cât mai plăcută, noi și partenerii noștri folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și / sau a accesa informații despre dispozitivul tău. Consimțământul față de aceste tehnologii ne va permite nouă și partenerilor noștri să procesăm date cu caracter personal, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site și să afișăm reclame (ne)personalizate. Neacordarea sau retragerea consimțământului poate afecta negativ anumite caracteristici și funcții.
Fă clic mai jos pentru a consimți la cele de mai sus sau pentru a face alegeri mai detaliate. Opțiunile tale vor fi aplicate doar pe acest site. Poți modifica oricând setările, inclusiv prin retragerea consimțământului, utilizând comutatoarele din Politica privind Cookie-urile sau făcând clic pe butonul de gestionare a consimțământului din partea de jos a ecranului.
Necesare
Mereu activ
Cookie-urile necesare ajută la a face un site utilizabil prin activarea funcţiilor de bază, precum navigarea în pagină şi accesul la zonele securizate de pe site. Site-ul nu poate funcţiona corespunzător fără aceste cookie-uri.
Preferințe
Cookie-urile de preferință permit unui site să își amintească informații care modifică modul în care se comportă sau arată site-ul, precum limba preferată sau regiunea în care vă aflați.
Statistici
Cookie-urile de statistică îi ajută pe proprietarii unui site să înţeleagă modul în care vizitatorii interacţionează cu site-urile prin colectarea şi raportarea informaţiilor în mod anonim.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a-i urmări pe utilizatori de la un site la altul. Intenţia este de a afişa anunţuri relevante şi antrenante pentru utilizatorii individuali, aşadar ele sunt mai valoroase pentru agenţiile de puiblicitate şi părţile terţe care se ocupă de publicitate.
