Cinematografia franceză e una din cea mai valoroasă din lume. Nu degeaba cele mai valoroase premii din arta filmului sunt acordate de un festival din Franța, Festivalul de la Cannes. (Oscarurile sunt altă poveste, acolo sunt mai degrabă premii ale industriei de film.) Așa că nu putem să ne numim iubitori de film fără să ne fi bucurat de unele dintre cele mai bune filme franțuzești. Noi v-am pregătit mai jos o listă cu astfel de producții cinematografice care fie au intrat în istoria filmului, fie oferă entertainment de calitate.
Filme franțuzești recente
Anatomia unei prăbușiri / Anatomy of A Fall (2023) – îl așteptăm pe streaming
Filmul de artă Anatomy of A Fall a căștigat cel mai valoros premiu la Festivalul de Film de la Cannes, Palme d’Or, dar și Oscarul pentru cel mai bun scenariu original.
În ultimul an, scriitoarea germană Sandra, împreună cu soțul francez Samuel și fiul lor Daniel de 11 ani au trăit într-un orășel izolat din Alpii Francezi. Când Samuel este găsit mort, poliția nu este sigură de varianta sinuciderii acestuia. Având în vedere caracterul izolat al cabanei unde locuiesc, Sandra devine principalul suspect.
Urmează disecarea căsniciei lor și a căsniciilor și rolurilor de gen, în general, într-un tur de forță care punctează relevant mereu și mereu, ca într-un sac de box. Iar actrița principală, Sandra Huller este excepțională, dar nici restul distribuției nu e mai prejos.
Vezi aici trailerul Anatomy of a fall.
Paris Memories (2023) – disponibil pe HBO Max
Paris Memories e un film franțuzesc despre cum poate să îți transforme viața o traumă și cât de mult efort e necesar pentru o împăcare cu tine și cu ceilalți, dar și pentru a transforma o astfel de experiență în ceva bun.
Este o producție care a avut premiera la Festivalul de la Cannes, în care emoțiile sunt ținute în frâu până la final, fără să încerce să stoarcă lacrimile privitorului cu orice preț.
Abordare care ne ajută să ne apropiem mai intim de povestea filmului: este vorba despre drama supraviețuitorilor unui atac terorist dintr-un restaurant din Paris. Filmul nu caută vinovați, ci se concentrează în mod special pe încercarea de a înțelege ce i s-a întâmplat și de a depăși momentul traumatic al unei femei interpretate excepțional de actrița franco-belgiană Virginie Efira.
The Taste of Things (2023) – îl așteptăm pe streaming
Filmul care a reprezentat Franța la Premiile Oscar 2024 pentru film străin, The Taste of Things îi are pe Juliette Binoche și pe fostul partener de viață al acesteia, cunoscutul actor francez Benoit Magimel, într-un foodie movie de calibrul Babette’s Feast sau Julie & Julia.
O poveste de dragoste cam pedantă, despre doi chefi din secolul al XIX-lea, în care senzualitatea mâncării se îmbină cu senzualitatea gesturilor celor doi. Filmul este regizat de Tran Anh Hung, cunoscut pentru The Scent of Green Papaya. Vezi trailerul Taste of Things.
AKA (2023) – disponibil pe NETFLIX
Un film franțuzesc, thriller de acțiune, care reușește să te țină în suspans. Principiile morale ale unui agent special sunt puse la încercare când trebuie să se infiltreze într-un grup mafiot și se apropie în mod neașteptat de fiul șefului.
Vezi aici trailerul AKA.
Jeanne du Barry (2023) – îl așteptăm pe NETFLIX în acest an
Filmul se numește Jeanne du Barry pentru că urmărește viața, ascensiunea și decăderea favoritei regelui Ludovic al XV-lea (jucat de Johnny Depp), Jeanne de Barry. Aceasta este interpretată de actrița franceză Maiwenn, care este regizorul filmului. Pasiuni, intrigi, scandaluri – sunt toate ingredientele de la curtea regală de la Versailles și, implicit, ale acestui film. Vezi trailerul Jeanne du Barry.
Producția este cel de-al şaselea lungmetraj al actriţei şi regizoarei franceze Maiwenn, cunoscută pentru „Polisse”, recompensat cu Premiul Juriului la Cannes în 2011.
Filme franțuzești pe NETFLIX
Pură ca zăpada / Pure as Snow (2019) – pe Netflix
Dacă vreți să vedeți un film senzual, nu veți da niciodată greș cu un film franțuzesc romantic. 🙂 Gesturile, privirile, chiar și gesturile sau privirile sugerate, sunt mult mai sugestive, intime și senzuale, decât scenele pasionale din filmele de gen americane.
Pure as Snow/Blanche comme neige respune modern povestea Albei ca Zăpada și cei 7 pitici. O tânără superbă trezește o gelozie incontrolabilă în mama ei vitregă, jucată de Isabelle Huppert. Tânăra se refugiază în pădure, unde se eliberează de creșterea strictă prin relațiile intime cu 7 tineri care locuiesc la conacul unde este și ea aciuată.
Nu sunt un ușuratic / I am not an easy man (2018) – pe Netflix
Je ne suis pas un homme facile e o comedie pur sânge. Câteodată avem impresia că francezii sunt singurii care știu cum să producă o comedie adevărată, care să nu fie plină de glume de prost gust ca de exemplu cum să torni bere în fundul unui bărbat…Asta e o glumă din altă comedie din același an cu Nu sunt un ușuratic, Blockers.
Nu sunt un ușuratic e o comedie franțuzească romantică, în care Damien se trezește că trăiește într-un univers paralel, după o lovitură la cap. Rolurile de gen sunt inversate și acum femeile sunt la putere 🙂 Ele controlează lumea, sunt șefele, sunt sexiste cu bărbații și se folosesc de ei. Cum se va descurca Damien în această lume dominată de femei și cum va decurge povestea lui de dragoste cu șefa lui? 🙂 Foarte haios și licențios (de unde rating-ul de audiență).
O fată ușoară / Une fille facile (2019) – pe Netflix
Vei sorbi pe nerăsuflate acest cocktail exploziv de frumusețe pură, senzualitate, tinerețe și vară din Une fille facile. Corpurile încălzite de soare, Riviera Franceză mereu însorită, plajele, apa azurie, mesele pe terasă lângă mare o să-ți ofere o doză de frumusețe și hedonism de care avem cu toții nevoie din când în când.
Dar filmul nu e superficial, nu e doar o poveste de vară. Naima e o adolescentă care locuiește la Cannes, făcând parte dintr-o familie foarte modestă. Peste noapte se trezește atrasă în lumea senzuală, dar foarte materialistă a verișoarei ei Sofia, care sosește de la Paris. Cele două încep să petreacă din ce în ce mai mult timp împreună, pe iahturi, în restaurante luxoase, în compania unor bărbați atrăgători atrași de nurii tinereții.
Une fille facile e un film despre auto-descoperire și maturizare, dar senzualitatea joacă un rol aproape palpabil în film, așa că îl face să se apropie de un film despre atracții și legături amoroase de vară. Une fille facile îți amintește în același timp de filmele lui Brigitte Bardot și de senzualitatea ei debordantă, dar și de filmele lui Rohmer, în care dialogul joacă un rol central. În care discuțiile conceptuale și filosofice despre viață și sensul ei fac deliciul minutelor petrecute în fața televizorului.
La marge (1976) – pe Netflix
O dramă erotică în care un bărbat cu o căsnicie fericită aflat într-o călătorie de afaceri la Paris devine fascinat de o prostituată…
Comedii franțuzești de nota 10
Bienvenue chez les Ch’tis / Welcome to the Sticks
E filmul cu cele mai mari încasări din Franța din toate timpurile. Și pe bune dreptate! Am văzut multe comedii franțuzești, dar la asta am râs cel mai mult. 🙂 Căutați Bienvenue chez les Ch’tis și pregătiți-vă să râdeți cu poftă.
Glumele vin în cascadă. Totul pornește de la nevasta lui Philippe, șeful unei poște din sudul Franței. Julie vrea ca Philippe să fie detașat pentru doi ani pe Coasta de Azur. 🙂 Pentru asta Philippe minte și e prins. Așa că e detașat în cel mai neprietenos loc din Franța. La Bergues, unde plouă tot timpul și e urât afară, unde se vorbește un dialect imposibil de înțeles. Practic e cel mai de nedorit loc unde ți-ai dori să fii vreodată detașat 🙂 Doar că Philippe descoperă oameni prietenoși și calzi. Care îl fac să se simtă minunat și să se bucure de fiecare moment. Până atunci însă, Philippe trece prin tot felul de încercări, care mai de care mai haioase. Nu ratați Bienvenue chez les Ch’tis!
OSS 117: Cairo, nest of spies (2006) și Lost in Rio (2009) – comedii franțuzești care parodiază seria James Bond
Un James Bond francez? Da, în parodia OSS 117, în care James Bond e jucat de supercarismaticul Jean Dujardin. Jean Dujardin te face să zâmbești numai când îi vezi zâmbetul larg, e pur și simplu molipsitor. După OSS 117: Cairo, nest of spies, vă sugerăm să vedeți și continuarea, OSS 117: Lost in Rio (2009).
Agentul secret francez Hubert este trimis în Cairo în anul 1955 pentru a investiga dispariția celui mai bun prieten. De aici, apar nenumărate ițe pe care Hubert, cu flerul lui imbatabil trebuie să le dezlege. 🙂 Cele mai bune glume din parodie vin din faptul ca Hubert e cam bătut în cap. 🙂 Și are idei fixe despre religie, femei, rasă. Cam despre toate temele unde societatea încearcă să împingă idei progresiste, Hubert are ideile cele mai năstrușnice și ignorante. Ar mai fi de adăugat că pe Jean Dujardin îl știi probabil din The Artist.
The Artist – comedie alb-negru și aproape mută din 2011
Les vacances de Monsieur Hulot
The Artist se inspiră într-o oarecare măsură din umorul lui Jacques Tati, regizorul-autor al comediei Les vacances de Monsieur Hulot. Jacques Tati e un clasic al genului și cel care l-a inspirat pe Rowan Atkinson în crearea personajului Mr. Bean. Dincolo de comicul de situatie construit si condus genial de Jacques Tati, una din trasaturile distinctive ale Les vacances de Monsieur Hulot este dialogul redus la minimum impreuna cu estomparea sunetului.
Les vacances de Monsieur Hulot (Vacanta Domnului Hulot) e o ironie inocenta la adresa valurilor migratoare de burghezi care pleaca cu arme si bagaje in vacanta. Pentru sarmul irecuperabil al anilor ’50 si pentru originalitatea umorului care curge spumos si viu ca sampania de abia destupata, Les Vancances de Monsieur Hulot este un film care merita (re)vazut. Vei avea o surpriza placuta. Aici poți citi și recenzia noastră pentru Vacanța Domnului Hulot.
Amelie
Amelie e în același timp o comedie, dar și un film de dragoste. De o tandrețe, căldură, drăgălășenie și umor așa de naive și plăcute, încât îți readuce negreșit încrederea în oameni și bunătatea lor. Toată povestea, care se desfășoară în Paris, se concentrează asupra micilor plăceri ale vieții de care se bucură cu fiecare celulă a ființei ei Amelie, o fată cu o imaginație extrem de bogată. Amelie e de o bunătate copleșitoare și încearcă să schimbe în bine viețile celor din jurul ei, în timp ce ea este extrem de singură. Dar asta nu va dura mult, pentru că va descoperi dragostea.
Filmul a apărut în 2001 și a făcut senzație la momentul respectiv. Acum probabil ar trăi o nouă viață dacă valul care promovează mindfulness-ul l-ar da ca exemplu pentru cum să trăiești fiecare moment al vieții la intensitate maximă. Amelie a consacrat-o pe Audrey Tautou ca una dintre cele mai bune actrițe franceze, ca și pe regizorul și realizatorul francez Jean-Pierre Jeunet. Cel din urmă a mai realizat filme, dar acesta rămâne cea mai luminoasă și plăcută dintre creațiile sale.
Holy Motors (Motoare sfinte)
Dacă vrei să vezi pur și simplu o comedie diferită, ceva care să te scoată din ritmul obișnuit și care să lase asupra ta o impresie puternică, atunci Holy Motors e o alegere bună. E considerat de mulți unul dintre cele mai bune filme ale anului 2012.
Și acesta a fost un film extraordinar de apreciat la momentul apariției, în 2012. E o comedie atât de diferită față de tot ce ai văzut, încât ai senzația că te dai într-un carusel pe tot parcursul filmului. Surprizele se țin lanț. E o comedie suprarealistă în care totul se leagă de abia la final, într-un punct culminant și el la fel de surprinzător. Holy Motors e un film experimental, care are în centru un personaj care trece de la o scenă la alta, fiecare complet diferită de cea anterioară, fără nicio legătură narativă. Nu vă așteptați așadar la un film liniar, ci la o Matrioșka pe care o deschideți ca să găsiți o altă Matrioșka și tot așa.
Unele dintre cele mai bune filme franțuzești de dragoste
Amelie e unul dintre cele mai bune filme franțuzești de dragoste, dar deja am povestit despre el mai sus, așa că vom continua lista cu alte câteva filme cel puțin la fel de bune, care au intrat de mult timp în istoria cinematografiei mondiale. Au inspirat de la momentul apariției nenumărate alte filme franțuzești, dar și americane.
Le mepris / Disprețul
E o creație a unui clasic al cinematografiei franceze, Jean-Luc Godard. Așa că e un film de autor, nu te aștepta la un film simpluț de dragoste. Filmul spune povestea dintre Camille, jucată de Brigitte Bardot pe când era fenomenal de atrăgătoare, și Paul (Michel Piccoli). El e scenarist și acceptă o colaborare cu un producător american, în Italia. Camille simte că dragostea lor slăbește pentru compromisuri legate de atracția producătorului american pentru ea. Practic e aruncată de Paul, mai mult sau mai puțin subtil, în brațele acestuia… Tensiunea care se creează din această situație e în același timp una morală, erotică și foarte cinematografică.
…And God created Woman / Et Dieu … crea la femme
Din nou Brigitte Bardot 🙂 Filmul e foarte sexy datorită schimbului de priviri, mișcărilor de felină ale lui Brigitte Bardot și a unei scene de dans memorabile. În rest, scenariul e destul de previzibil. Doi bărbați iubesc aceeași femeie și ea trebuie să aleagă între cei doi. Dar Brigitte Bardot merită fiecare minut al acestui film. 🙂
Hiroshima mon amour – pe HBO Max
E de asemenea un film de autor, la fel ca și Le mepris. E un film cu greutate, conceptual, despre memorie, uitare, iubire. Practic un eseu cinematografic semnat de Alain Resnais. Dificil de urmărit, dar e unul dintre cele mai influente și frumoase filme create vreodată. Așa că dacă aveți răbdare și disponibilitate, încercați să-l vedeți. Alain Resnais e cunoscut și pentru un alt film foarte influent în cinematografie mondială, Last Year at Marienbad.
O actriță franceză și un arhitect japonez ajung să se despartă după o relație scurtă. Cei doi discută și dezbat aspecte ale relației, înainte de despărțire. La momentul apariției, în 1959, a fost foarte lăudat pentru originalitatea sa. Și încă mai influențează autori și regizori, chiar și la mulți ani de la lansare.
Pierrot Le Fou
Pierrot Le Fou e un film de dragoste trist, ca toate filmele de dragoste bune 🙂 El își părăsește viața așezată și burgheză și fuge din Paris cu o fostă iubită. Se reîndrăgostește nebunește de ea, ajung să fie fugăriți de mafie prin toată Franța, până pe Coasta de Azur. Dar relația lor e plină de neînțelegeri și tăceri…
Pierrot Le Fou e încă un film semnat de regizorul francez Jean-Luc Godard, în care rolurile principale sunt interpretate de Jean-Paul Belmondo și Anna Karina. Jean-Luc Godard a realizat multe filme extraordinare de-a lungul carierei, dar nu am putut include prea multe în acest top. Dacă vă plac cele recomandate, căutați și filme ca Alphaville sau Masculin, feminin.
A bout de souffle / Breathless
Dacă vrei să vezi un film de dragoste diferit, dar în același timp destul de ușor de urmărit, față de alte filme franțuzești clasice, atunci alege A bout de souffle. Tot un film clasic al cinematografiei franceze, tot cu Jean Paul Belmondo și scris și regizat de Jean-Luc Godard. Belmondo fuge de lege, iar ea e o studentă americană la Paris 🙂 Ce combinație romantică, trebuie să recunoașteți. În una dintre revistele de gen cele mai recunoscute din lume, Sight and Sound, A bout de souffle e considerat unul dintre cele mai bune filme realizate vreodată. Citește recenzia A bout de souffle și vezi trailerul A bout de souffle.
Jules et Jim – pe Mubi
E unul dintre cele mai frumoase filme, în care cele trei personaje principale trăiesc un triunghi amoros, dar lipsit de micile meschinării cu care ne-au obișnuit de obicei filmele care au în centru lupta pentru o femeie. După ce îl vei vedea, te va bântui frumusețea lui pentru un timp. 🙂 Jules și Jim, doi intelectuali, se îndrăgostesc de aceeași femeie. La momente diferite în timp cei doi vor avea o relație cu acest spirit liber, atât de ieșit din tiparele tipice.
Cei trei petrec mult timp împreună și practic sunt cei mai buni prieteni, dar viața îi desparte și tot ea îi aduce din nou împreună. Doar pentru a aduce la suprafață neînțelegeri, tensiunile vieții de zi cu zi de cuplu, care vor răbufni din ce în ce mai dramatic. Poezia prieteniei lor și a atracției pentru Catherine (jucată de celebra Jeanne Moreau) va dispărea încet și trist. Jules et Jim este realizat și regizat de o altă legendă a cinematografiei franceze, Francois Truffaut. E unul dintre cele mai clasice filme franțuzești.
Filme franțuzești intrate în topul celor mai bune realizate vreodate
Elle – pe HBO Max
E un thriller nebun, ieșit din logica thrillerelor americane, despre o femeie violată în propriul apartament de un bărbat mascat. Singurul thriller american care se apropie de Elle e Basic Instinct, cu Sharon Stone. Dar, ce să vezi, e al aceluiași regizor, olandezul Paul Verhoeven. 🙂 Așa că dacă vrei să vezi un thriller erotic sau ți-e dor de Basic Instinct :), încearcă Elle. Femeia violată nu cheamă poliția și își continuă viața ca și până atunci. Apar diverși suspecți pentru viol și, într-un final, îl descoperă pe violator. Dar începe o relație periculoasă cu el, de sex consimțit sau mai puțin consimțit…
Ea e jucată de Isabelle Huppert, una dintre cele mai apreciate actrițe franceze din ultimii ani. Nu te aștepta să fie de o expresivitate debordantă. Huppert intră în tradiția franceză a actrițelor sexy, dar reci, distante, celebrale. La fel ca și Jeanne Moreau, Catherine Deneuve, Anouk Aimee și multe alte actrițe din Hexagon.
Caché / Hidden
E realizat de unul dintre cei mai apreciați regizori europeni ai momentului, Michael Haneke. Austriac, Haneke a realizat filme pe tot continentul, iar Cache e unul dintre filmele lui franțuzești. Un thriller psihologic despre vină și vini colective, Cache are în rolurile principale doi dintre cei mai cunoscuți actori francezi: Daniel Auteuil și Juliette Binoche. Cei doi interpretează un cuplu de succes din Paris, care începe să primească casete în care e filmată casa lor timp de ore întregi…
Cine îi urmărește, cine îi amenință? De ce ar face asta? Filmările și notele pe care le primesc par să îl ducă pe Daniel cu gândul la un algerian pe care părinții lui au vrut să îl înfieze pe când Daniel era mic. Nu te aștepta, bineînțeles, la thrillerul clasic, lucrurile sunt mult mai complicate și nuanțate, iar miza nu e doar aflarea adevărului, ci o dezbatere cinematografică despre sentimentul de vină.
Cele 400 de lovituri / Les quatre cents coups – pe Mubi
Filmul Cele 400 de lovituri este debutul lui Francois Truffaut, unul dintre cei mai mari regizori francezi. Și e unul dintre filmele preferate ale unora dintre cei mai mari regizori ai lumii precum Woody Allen, Luis Bunuel sau Akira Kurosawa. Antoine e un adolescent neînțeles, atât de părinți, cât și de profesori. Așa că trece printr-o serie de încercări, în dorința de a fugi de acasă, doar că ajunge într-un centru pentru minori. Singurătatea și nefericirea lui se accentuează..
Belle de jour – pe Mubi
Frumoasa zilei e un film franțuzesc realizat de un regizor spaniol 🙂 Extraordinarul Luis Bunuel, cunoscut pentru filmele lui suprarealiste, adaptează aici o carte despre o burgheză cu o viață așezată, dar căreia îi lipsește ceva… Severine e jucată de o altă actrită-instituție a francezilor 🙂 – Catherine Deneuve. Din dorința de a găsi acel ceva lipsă, ajunge printr-o serie de întâmplări prostituată de zi într-un bordel de lux… Filmul nu e un film de acțiune, nu e despre exploatarea femeilor, nu, nu are nimic din toate astea. Este filmul tipic franțuzesc care te ia pe nepregătite, pentru că deși totul e atât de simplu în povestea lui, nimic nu poate fi mai complicat.
Belle de jour este de fapt despre cât de complecsi suntem ca oameni, despre fantezii sexuale, așteptări, abuzuri nerostite, despre faptul că nu totul poate fi explicat. Pentru că pur și simplu în căutările noastre ajungem să facem alegeri care par iraționale din exterior. Cam toate filmele franțuzești sunt așa, nu au nimic din calapodul simplist și ușor de citit printre rânduri al filmelor obișnuite, de exemplu. Dacă ești obișnuit doar cu producțiile hollywoodiene, filmele francezilor o să ți se pară foaarte stranii. 🙂
Un chien andalou
Că tot am vorbit de Luis Bunuel, trebuie văzut și Câinele andaluz, unul dintre primele filme suprarealiste realizate vreodată. A fost realizat de Luis Bunuel și pictorul Salvador Dali. E mut, alb-negru, e din 1929, dificil de urmărit din cauza scenelor dure și a lipsei firului narativ clasic, dar măcar e scurt (sub 30 minute). 🙂 Lăsând gluma la o parte, Câinele andaluz e unul dintre cele mai influente filme făcute vreodată, așa că merită văzut măcar ca să vă lăudați prietenilor 🙂 La un an distanță, Luis Bunuel recidivează cu un alt scurtmetraj suprarealist la fel de nebun și fain ca și Câinele andaluz, L’age d’or, tot în colaborare cu Salvador Dali. Dacă ți-a plăcut Câinele andaluz, neapărat încearcă și L’age d’or.
Ma nuit chez Maud / My night at Maud
El s-a mutat de curând în zona respectivă a Franței. Se întâlnește cu un fost prieten, care îi face cunoștință cu o tipă foarte deșteaptă și intensă, Maud. Ea îl invită să rămână peste noapte și ajung să doarmă în același pat, dar fără să se atingă…
Ma nuit chez Maud e unul dintre filmele mele preferate din cinematografia franceză. 🙂 E un film de dialog, în care acțiunea nu prea contează. Discuția personajelor ajunge inevitabil să se învârtă în jurul ideii de șansă, de alegere, consecințele alegerilor noastre, inclusiv în relațiile de dragoste…Ce ar fi fost dacă alegeam altfel oare? Dacă ai fi ales relația cu un alt partener, de exemplu? E un film de-a dreptul filosofic. Unul dintre puținele filme făcute vreodate atât de insolente încât să aștepte de la spectator să fie fermecat de o simplă discuție între personaje, mai ales una atât de filosofică. Dar reușește să farmece din plin! 🙂 Misterul filmului va rămâne cu tine mult timp după vizionare.
La collectionneuse
Colecționara e o tipă foarte tânără care vine în fiecare seară cu o nouă cucerire la vila unde își petrece vacanța de vară. Ceilalți doi ocupanți ai vilei se hotărărsc să nu îi mai permită să-și continue obiceiul… Unul dintre ei, Adrien, o place foarte mult, dar ceva îl oprește să meargă mai departe, poate frica de a fi schimbat cu altcineva? Așa ca tânăra colecționară îl va seduce pe Daniel, celălalt bărbat din vilă. Într-un final, apare din nou șansa de a fi împreună cu ea…
Realizat de același regizor ca și Ma uit chez Maud, Eric Rohmer, La collectionneuse e un film de vară, cu multă mare, piele bronzată și sunetul obsedant al lăcustelor, tipic pentru zona mediteraneană. La fel ca și Ma nuit chez Maud, La collectionneuse tratează de fapt tema alegerile ratate, iubirilor netrăite, poveștilor nespuse sau atracțiilor în contratimp. Filmul seamănă foarte mult cu viața reală, neavănd povestea liniară tipică din filmele de masă, care se termină cu happy end.
Au hasard Balthazar – a fost pe HBO Max
Un alt clasic al unui mare regizor francez, Robert Bresson, Au hasard Balthazar e poate unul dintre cele mai emoționante filme făcute vreodată. Poate pentru că e vorba despre inocența unui animal de multe ori abuzat… Poate pentru că e un film nejucat de actori profesioniși. Câștigă astfel un realism care pur și simplu te dă peste cap și te obligă să trăiești emoții intense.
Balthazar e un măgar, care trece prin mâinile multor oameni de-a lungul vieții, unii mai blânzi și buni, alții răi sau disperați. În felul ăsta experimentează umanitatea în ceea ce are ea mai bun dar și mai rău. Așa cum spunea regizorul Jean Luc Godard, veți fi complet uimiți de acest film, pentru că surprinde esența lumii în doar o oră și jumătate. Au hasard Balthazar e recunoscut ca unul dintre cele mai bune filme făcute vreodată.
Bonus: P’tit Quinquin
La final, vă recomandăm și o mini-serie franțuzească detectivistică, inclusă de celebra revistă de film Cahiers de Cinema între cele mai bune 10 producții de film la nivel mondial realizate în deceniul 2010-2020. Citește mai mult aici despre P’tit Quinquin.
Un băiat dintr-un sătuc uitat de lume, pe nume Quinquin, află de o investigație extrem de interesantă a poliției: într-o vacă a fost găsit trupul decapitat al unui om. Împreună cu prietenii săi, Quinquin urmărește investigația polițiștilor Van der Weyden și Carpentier, presărând șotii pe parcurs. Acesta este însă doar primul episod (The Human Beast), următoarele vor aduce un nou cadavru într-o altă vacă (The Heart of Evil), cadavrul principalului suspect într-o vacă (The Devil Incarnate), și mai multe cadavre în vaci în ultimul episod, Allahu Akbar. Un proces complex în care nu este judecat un criminal, ci adultul în general.
Sunt multe alte filme franțuzești must-see care nu au încăput în listă. Dacă vreți să vedeți și altele, mergeți pe filiera regizorilor pomeniți mai sus și vedeți ce alte filme au mai realizat. O listă scurtă de alte filme pe care ți le recomandăm cuprinde Last year at Marienbad, La haine, On the beach at night alone, In the shadow of women, Stranger by the lake, Adele, Delicatessen.
Voi ce filme franțuzești preferate aveți? 🙂
Citește și:
Filme de epocă – 30 filme de care să te bucuri pe îndelete
Cele mai bune filme Netflix – 25 filme de top pe Netflix
Comments are closed.