Recenzie – Maria, regina Romaniei – Ganduri pentru vremuri grele

0
164

Reginele au devenit un etalon, un model. Multe femei au vrut să le copieze alegerile vestimentare în care fastul întâlnește stilul bine definit și eleganţa. Sunt admirate datorită manierelor, stăpânirii de sine în faţa momentelor de cumpănă sau operelor de caritate. Au fost comparate cu zeiţele, dar iubite mai ales datorită gesturilor și acţiunilor care le făceau să pară la fel de umane precum o mamă protectoare și iertatoare, o soră înţeleaptă sau o soţie devotată.

Maria, regina României, a devenit simbolul devotamentului faţă de cauza independenţei și faţă de cei aflaţi în suferinţă. A cucerit prin acţiunile ei din timpul războiului, prin ajutorul oferit răniţilor. Aceste acţiuni s-au împletit perfect cu ideile curajoase demne de un mare strateg în plan politic. Mulţi susţin că ei i se datorează de fapt unificarea teritoriilor ce alcătuiesc România modernă. Le-a rămas în memorie imaginea de regină devotată. O regină înzestrată cu flerul, perseverenţa și inteligenta unui conducător înţelept, pregătit să negocieze în beneficiul ţării sale, în marile cancelarii ale Europei.

Un volum de colecţie

Regina Maria a devenit un model și datorită forţei interioare reflectate de paginile jurnalelor ţinute în timpul războiului. Volumul Gânduri pentru vremuri grele include o selecţie de fragmente din jurnalele reginei. Selecţia a fost realizată de Tatiana Niculescu. Fragmentele au fost alese astfel încât să reflecte niște subiecte precum: teama, demnitatea, curajul, optimismul înţelept, răbdarea, calmul, devotamentul, politica, calităţile și defectele românilor (mai ales ale politicienilor).

Gânduri pentru vremuri grele poate fi considerat un volum de colecţie. Nu doar datorită gândurilor exprimate de regină, cât și datorită fotografiilor incluse. Aceste fotografii rare fac parte din colecţia Virgil Ierunca.

Vei descoperi astfel unele dintre cele mai sensibile și frumoase ipostaze ale Reginei Maria. Fotografiile sunt miere pentru cei ce adoră perioada interbelică. Pasionaţii de istoria modei vor găsi o sursă de inspiraţie în talentul Reginei Maria de a uni simplitatea liniilor după modelul vizionarelor de la Paris cu motivele folclorice. Aceste fotografii au fost realizate pentru a le fi trimise celor aflaţi în prima linie a frontului. Erau însoţite de mesaje de încurajare scrise chiar de mâinile reginei.

Nobila francheţe

Citind impresiile Reginei Maria vei fi impresionat în primul rând de sinceritatea în relaţia cu sine. Regina avea curajul de a-și privi slăbiciunile în oglinda constiinţei. Aprecia sinceritatea faţă de sine la fel de mult cum aprecia și francheţea în relaţia cu oamenii din jurul ei, indiferent de poziţia lor socială.

Nu cred ca și-a mai ridicat vreodată o regină glasul ca să spună adevăruri atât de cumplite și de făţișe, care nu se pot rosti decât atunci când privești moartea în faţă și ai de gând să-i ţii piept eroic, fără să clipești și fără să te sinchisești de tortura înceată a agoniei. (pag. 63; traducere: Anca Bărbulescu)

Înţelegerea epocii și vizionarismul politic

Regina Maria a fost o personalitate care își înţelegea epoca la fel de bine cum se înţelegea și pe sine. Iar această înţelegere a fost îndreptată spre vizionarismul politic. Regina Maria a știut când i-a venit vremea pentru a se prezenta în faţa marilor suverani și mai ales cum să-și prezinte ideile. Nu s-a lăsat doborâtă de scepticismul misoginilor balcanici sau occidentali. Nu suferise nici de complexul reginei dintr-o ţară mică, abia modernizată, care până de curând fusese captivă în Evul Mediu din perspectiva instituţională și a relaţiei dintre cetăţean și conducători.

Asemenea marilor oameni politici, a înţeles ceea ce a urmat după terminarea Primului Război Mondial. Încă din zilele petrecute pe front, alături de infirmierele de la Crucea Roșie, Regina Maria a intuit ce avea să urmeze. A văzut că dincolo de finalul războiului se află alianţele vitale. A știut că pacea va însemna și reconfigurarea geopolitică, retrasarea și renegocierea graniţelor. Că marele front avea să se mute la masa negocierilor. Datorită acestei înţelegeri a ceea ce urma să vină, a putut fi prezentă la masa celor ce negociau de fapt unde vor trăi oamenii din ţările mici, abia răsărite după fărâmiţarea imperiilor.

Curajul întâlnește frica, deznădejdea și vulnerabilitatea

Cititorii vor considera gândurile Reginei Maria o busolă în vremuri grele, indiferent de evenimentele istorice pe care le vor trăi. O vor simţi aproapre deoarece nu s-a temut să își exprime fricile și vulnerabilităţile. Regina avea temerile muritorilor de rând în faţa războiului. Poate și datorită gândurilor sale despre război a reușit să se apropie mai ales de cei născuţi în afara lumii aristocrate.

Am plâns și am tot plâns și am spus lucruri grele, lucruri crude, lucruri grave. Am fost o femeie, o regină, o mamă, un soldat înfrânt, care și-a plâns o singură dată agonia, înainte săși ia din nou povara pe umeri și să lupte mai departe. Astfel de clipe sunt cumplite, îţi lasă cicatrici în inimă, dar nu trebuie să ne rușinăm de ele, trebuie să existe și ele – după aceea rămâi îndurerat, dar intri într-un fel de convalescenţă care aduce o sănătate înnoită. (pag. 51; traducere: Anca Bărbulescu)

Necruţătoarea analiză a politicii românești

Regina Maria era dintre cei pentru care iubirea de ţară nu exclude criticarea metehnelor primitive. Nimic nu-i scapă simţului său ascuţit. Oportunismul retrograd al clasei politice i-a cam dat de furcă în anii luptei pentru independenţă. Alianţele vremelnice o scârbeau, o revoltau. Ne-a dibuit cel mai bine măruntaiele sufletești putrede la fel de bine cum ne-a iubit calităţile.

Regina Maria era venită dintr-un Occident civilizat, care se pretindea și un mare civilizator. Nu moștenise, din fericire, aroganţa și ignoranţa vesticului care se raportează la balcanici, acești scandalagii ai Europei, cum îi numeau Ismail Kadare și Costa Gavras în discuţiile lor pariziene. Regina intuise foarte bine că sub pojghiţa modernizării colcăiau putreziciunile feudalismului oriental. A știut, așadar, cum să evite intrigile pricepuţilor lingușitori.

Partidul lui Tache încearcă să se folosească de mine, sperând să formeze, prin măguliri (măguliri pricepute), un grup de interese în jurul meu, nu opus regelui, ci opus lui Brătianu. O singură greșeală fac: mă judecă după nivelul lor, își închipuie că și eu judec după considerente personale, uitând că pentru mine nu e vorba de un om sau de altul, ci doar de binele ţării mele; de aceea nu ma pot prinde și folosi cum ar vrea. Nu vreau să am un partid în jurul meu – sunt aici doar ca să-l ajut pe rege cu sfaturi și o mână fermă, nu ca să ţes intrigi în jurul unui om pe care cineva dorește să-l zdrobească. (pag. 95; traducere: Anca Bărbulescu)

Printre rânduri

Pe cât de reţinută și stăpână pe sine părea în imaginile ce îi subliniau eleganţa, pe atât de naturală era în actul autodezvăluirii. Naturaleţea, autenticitatea și căldura sunt la fel de importante pentru o nobilă. Acesta este unul dintre mesajele transmise printre rânduri.

Te invitam să citești și:

10 cărţi despre artiste interbelice fascinante

Cărţi de citit în 2021 – Cele mai așteptate cărţi ale noului an

10 carti despre artiste interbelice fascinante

Cărți de citit în 2021 – Cele mai asteptate carti ale noului an

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here