Recenzie – Relatii esuate. Sa nu te incurci niciodata cu un barbat insurat – Daca Odiseu ar fi fost o femeie scapata din gineceu

0
278

Pe malul grecesc al Mării Egee, în orașul Alexandropoulis, trei prietene se reîntâlnesc după ani de absenţe. Abia așteaptă să își facă iar confidenţe, să recupereze timpul pierdut. Se bucură așadar de marea plăcere a revederii în timp ce își beau lent tradiţionala kafelaki la una dintre tavernele ce oferă priveliștea albastră la care tânjim toţi cei îndrăgostiţi de Grecia.

Două dintre ele – Eleni și Tina – își amintesc de marile iubiri ce i-au avut ca protagoniști pe doi bărbaţi însuraţi. A treia prietenă, o renumită psihaloagă din România, le va imortaliza poveștile intense. Cele două povești de viaţă amintite în Relaţii eșuate. Să nu te încurci niciodată cu un bărbat însurat (Ed. Polirom) te fac să te întrebi dacă nu cumva aceasta ar fi putut fi și povestea lui Odiseu, dacă marele erou ar fi fost o femeie scăpată din gineceu, apoi teleportată direct în secolul XX.

Aurora Liiceanu are talentul de a lansa cărţi de psihologie pe care să le îndrăgești asemenea romanelor bine scrise. Ori de câte ori scrie despre marile prietenii ce durează o viaţă, între femeile având personalităţi diferite, știe cum să te introducă în atmosfera unui loc, asemenea unui romancier priceput. A dovedit-o și în cartea Madlena.

În inima Greciei

Cei fascinaţi de Grecia și care vor să descopere orașe pitorești mai puţin menţionate în reclamele agenţiilor de turism vor găsi o reală voluptate în primele pagini din Relaţii eșuate. Să nu te încurci niciodată cu un bărbat însurat. Imaginile par cadrele unui film în care lumina meridională și nuanţele mării devin ele însele niște personaje esenţiale, fie pentru a bucura ochii, fie pentru a reflecta nuanţele universului emoţional al unor personaje puternic încercate de viaţă.

Totuși, Grecia este mai mult decât un fundal care să asigure calităţile vizuale ispititoare ale unei povești cu pasiuni clocotitoare. Derulând cele doua povești de viaţă cu tâlc, Aurora Liiceanu te scufundă priceput și adânc în inima Greciei. Va lega firele unor povești personale de o psihologie colectivă, deloc îndepărtată de a românilor. Te va invita astfel să explorezi mentalităţi, prejudecăţi sau mituri despre cuplu, feminitate, granite afective sau fidelitate.

O călătorie de limpezire a sufletului

Grecia locuită de cele mai bune prietene ale Aurorei Liiceanu îţi scormonește în suflet. Devine o a doua casă, datorită unor probleme și mentalităţi similare. Te simţi asemenea călătorului dornic de a planifica o vacanţă în care să fie singur cu gândurile și amintirile sale, undeva, pe malul mării. Absenţa cunoscuţilor îl face și mai disponibil când se întâlnește cu oamenii locului, dornici de a-si dezvălui secretele unui străin, tocmai pentru a le ști în siguranţă.

Citind Relaţii eșuate. Să nu te încurci niciodată cu un bărbat însurat ajungi să îţi pui întrebări, să te analizezi. Datorită reacţiilor stârnite de gesturile și deciziile personajelor, îţi descoperi propria mare învoluburată. Navighezi pe această mare. Ajungi să te indignezi, să te revolţi alături de personaje. Apoi te bucuri de victoriile acestora împotriva unei vieţi marcate de nedreptăţi și de un război civil în urma cărora au rămas cicatrici, dincolo de imaginea picturală a Greciei inundate de soarele unui etern paradis estival, cicatrici despre care vorbea tulburător și Nikos Kazantzakis în romanul Fratricizii.

Eleni, o învingătoare și o seducătoare vulnerabilă

Viaţa lui Eleni, una dintre cele mai bune prietene ale Aurorei Liiceanu, este demnă de un roman. Eleni ar fi putut deveni un veritabil personaj care înfruntă vremuri apăsătoare. Şi-a depășit condiţia într-o lume a bărbaţilor. A iubit și a fost iubită. Suferă, speră, este dezamăgită și se lasă dominată de marea sete de afecţiune.

Eleni, devenită o reputată ginecologă din Atena, ar fi putut fi la fel de bine și un star de cinema. Ţi-o imaginezi având acele trăsături ce amintesc de Irene Papas ori de Maria Callas. Însă frumuseţea care amintea de idealul feminin grecesc nu i-a devenit armă de seducţie. Eleni era străină de arta dominării prin frumuseţe. Putea fi capricioasă asemenea unei dive, a unei femei fatele. Ar fi putut face regulile jocului, impunând condiţii, ieșind mereu câștigătoare. Dar a preferat să se lase dominată, exploatată financiar de soţ și emoţional de amanţii ei.

De ce o femeie care s-a ridicat profesional din sărăcie, ajungând pe culmile gloriei medicale prin propriile forte, s-a lăsat dominată de bărbaţi mediocri, egoiști până la narcisism? De ce s-a legat afectiv de bărbaţi despre care majoritatea cititorilor vor spune că nu-i ajungeau nici până la degetul mic? Răspunsurile sunt complicate, însă fin și empatic analizate, și au legătură cu anii copilăriei.

Copiii unei istorii nemiloase

Părinţii lui Eleni și alte rude au devenit refugiaţi. În timpul dictaturii militare din Grecia postbelică, adepţii de stânga erau vânaţi fără milă. Situaţia politică din Grecia amintea de ravagiile Războiului Civil spaniol din anii ’30.

Eleni a fugit alături de părinţii ei în România comunistă. A dat sărăcia dintr-un sat arid, aflat lângă Alexandropoulis, unde doar umbra măslinilor mai alină lipsurile, pe sărăcia din blocurile cenușii destinate celor mai amărâţi oamenii ai muncii. Dar Eleni și-a urmat visurile profesionale. A învăţat și a intrat la Medicină fără meditaţii. După anii de studii și de rezidenţiat s-a întors în Grecia. Sentimentul dezrădăcinării, apărut după repatriere, și complexul de inferioritate cauzat de sărăcia din copilărie și-au pus amprentele nefaste în alegerea unor parteneri indisponibili emoţional, însă extrem de ispititori în plan sexual.

Tina, o lungă așteptare

Tina, prietena lui Eleni, era tot grecoaică. Asemenea lui Eleni, a studiat Medicina în România, apoi s-a repatriat în Grecia. Spre deosebire de Eleni, ea nu a cunoscut lipsurile. A beneficiat de condiţiile demne de clasa de mijloc. Şi tot spre deosebire de Eleni, Tina s-a lăsat exploatată doar emoţional. A fost amanta unui medic însurat. Relaţia a durat câteva decenii. A fost marcată de o mare despărţire, urmată de împăcare, una amară, plină de compromisuri.

Relaţia clandestină a fost marcată de nașterea unui copil. Tina și-a crescut fata, la rândul ei absolventă de Medicină, acceptând să rămână la statutul de amantă. Asemenea multor bărbaţi din Grecia tradiţionalistă, amantul Tinei s-a căsătorit datorită zestrei. Soţia lui venea dintr-o familie înstărită. Ea aducea zestrea ce permitea un trai fără griji. Tot ea se ocupa de creșterea și educaţia copiilor. Soţului îi revenea protejarea stabilităţii financiare a căminului. El era orientat spre viaţa profesională. Femeii îi revenea liniștea căminului, viaţa domestică. Accepta aventurile soţului atâta vreme cât exista discreţie. Așadar, amantul Tinei ducea o viaţă paralelă.

Încercarea de a înţelege duplicitatea masculină

Mulţi cititori vor spune că pot înţelege deciziile și greselile făcute de Eleni, mai ales în relaţia cu ea însăși. Eleni era vulnerabilă. Doar o voinţă și o anduranţă de fier au scăpat-o din sărăcia dublată de ratare. Eleni a luptat singură cu furtunile vieţii. Nu a avut niște modele demne de urmat în familie. A făcut ce a putut. Măcar a evitat vulnerabilitatea financiară, mizeria sărăciei și foametea. I se iartă mai ușor legătura cu bărbatul însurat. Dar Tina avea alte coordonate existenţiale. Nu era în postura celei adesea considerate victima sorţii, asemenea lui Eleni. Cum a putut să accepte statutul ingrat al femeii ce rămâne o umbră în viaţa unui bărbat însurat? Să fie genul de femeie care poate avea loc doar în viaţa lui ascunsă de ochii lumii, de parcă ar fi fost un secret rușinos?

Intră în scenă un aviator mincinos

Dacă analiza psihologică a legăturillor din viaţa lui Eleni duce spre adâncurile Greciei, plasând-o pe aceasta la graniţa dintre un personaj antic și un personaj din filmele grecești postbelice apropiate de neorealismul italian, în cazul Tinei, Aurora Liiceanu face o paralelă între mentalităţile retrograde extinse în Grecia modernă și biografia unui celebru aviator care avusese nu doar o viaţă paralelă, ci trei. Adică trăise și avusese copii cu alte trei femei, de pe continente diferite. Fusese un duplicitar priceput. Le convinsese pe amante să păstreze secretul până la final.

Ce-o fi în mintea și în inima bărbatului care se teme să iasă dintr-o căsnicie dacă tot se plânge de nefericirea conjugală? Cum de acceptă femeile să facă parte din acea viaţă neasumată a bărbatului iubit? Greu de spus. Legăturile secrete sunt mult prea complicate pentru a fi clarificate. Există mii de nuanţe, cauze, explicaţii. Însă Aurora Liiceanu pledează pentru analiză, pentru demersul explorării. Te invită să îţi pun întrebări, apoi să te pui în pielea celor două prietene.

Odiseu la feminin

Aurora Liiceanu are talentul de a te apropia de personalităţi feminine din alte spaţii culturale. Te determină să explorezi psihologii colective, apoi să îţi reanalizezi rădăcinile, spaţiul cultural. Relaţii eșuate. Să nu te încurci niciodată cu un bărbat însurat este și o explorare a Greciei afective. Este o Grecie foarte apropiată de spaţiul nostru emoţional. Le putem găsi pe Tina și Eleni printre apropiaţii sau colegii nostri. Cititorii din România vor fi plăcut impresionaţi să descopere surori de suflet în ţinuturile de peste mări.

Aurora Liiceanu îţi amintește de gustul și de satisfacţiile marilor călătorii. În timp ce tu vei călători spre o Grecie autentică, vie, cu bune și rele, cu oameni care au nevoie de lumină atât de bine reflectată de căsuţele albe, sau de oameni ce se simt bine în mocirlă, ca peste tot în lumea asta mare, personajele au parte de propia călătorie.

Cel mai mare călător vine din imaginarul grecilor. Îl chema Odiseu. I s-a mai spus Ulise. Ani de zile s-a pierdut pe mări. A iubit, a fost ademenit, s-a bucurat de plăceri. Apoi s-a simţit prizonierul reginei și al nimfei seduse, alegând sa fugă înapoi spre casă. Ţinta călătoriei a fost ţinutul natal, de care se îndepărtase în vremuri grele. Eleni și Tina (dar mai ales Eleni) au fost un Odiseu la feminin. Au plecat din Grecia și au înfruntat mările dezamăgirilor. Apoi s-au întors.

Călătoria spre sine

Călătoria lui Eleni a fost mai furtunoasă, mai periculoasă. A învăţat din greu pentru a ieși din mizerie. Traversase mările vulnerabilităţii, ce-i devenisera atât de familiare. S-a îndepărtat de malul sărăciei pentru a căuta un ţărm al speranţei. Profesional, a cucerit acest ţărm. Dar în viaţa personală, umbrele de pe malul copilăriei s-au păstrat. Ele au făcut-o să rătăcească, să audă prea des glasul unor bărbaţi ademenitori, irezistibili, dar superficiali. Asemenea lui Ulise, Eleni a cunoscut aventura, abandonul în mijlocul plăcerilor, dar și urmările atracţiei tumultuoase ce se transformă într-un prizonierat pe insula nefericirii.

Puteţi comanda volumul de pe site-urile Polirom, Libris, Cărturești, Elefant.ro

Citește și articolele

13 romane despre iubiri pătimașe

Cele mai așteptate cărţi în 2021, în România

13 romane despre iubiri patimase

Cărți de citit în 2021 – Cele mai asteptate carti ale noului an

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here