Diana Krall, iunie 2013 – al doilea concert la Bucuresti

După concertul cu atmosferă foarte rafinată și senzuală susținut în România în 2009 pentru promovarea albumului Quiet Nights, pianista și cântăreața Diana Krall – numită de revista Billboard cel de-al doilea artist jazz al deceniului 2000-2009, după Norah Jones – revine la București pe 30 iunie 2013.

Diana Krall îi calcă pe urme Ninei Simone dar se păstrează mai la suprafața mesajului și implicării muzicale decât o făcea Nina Simone. Cu vocea ei joasă și șoptită, Diana Krall ne va recrea însă starea unui bar de jazz cât se poate de intim, în ciuda mărimii neprietenoase a Sălii Palatului. Ajutată de pian și de foarte puțini instrumentiști, melodiile ei  leitmotiv Peel me a grape, The look of love, Cry me a river, Walk on by, A case of you,  Fly me to the moon for suna la fel de misterios ca pe album. 

Concertul de la Bucureşti ne va da ocazia să patrundem în atmosfera de vodevil dulce-amar a celui de-al unsprezecelea album de studio semnat Diana KrallGlad Rag Doll, lansat în octombrie 2012.

Accesul în sală se va face de la ora 19:00, concertul începând de la ora 20:00.

Biletele sunt disponibile în rețeaua Eventim (magazinele Germanos, Vodafone, Orange, Domo, librăriile Humanitas, librariile Cărtureşti) şi online pe www.eventim.ro, la prețurile de 450, 400, 300, 250, 180, 130 sau 100 RON, în funcție de apropierea de scenă.

Top 5 personaje masculine cu stil din filme

0

I-am admirat pentru roluri, ca și pentru haine – croite de designeri renumiți -, dar mai ales pentru cum poartă aceste haine. Așa că i-am nominalizat în top nu pentru a valida zicala că haina îl face pe om, ci pentru că era prilejul perfect să vorbim despre stilul lor, acel je ne sais quoi. Da, sunt dandiesși îi admiram pentru asta: 

 

5. Jacob Palmer – Crazy, Stupid, Love (2011) – if you're not Steve Jobs, you've got no right to wear New Balance sneakers

 

 

Fara a relua povestea filmului, Jacob Palmer (Ryan Gosling) este un cuceritor care se imprieteneste cu Cal Waver (Steve Carell)  intr-un bar si se ofera sa il transforme intr-un barbat modern. Jacob e sarmant, aratos, mereu in cautarea unor cuceriri si etalandu-si stilul dar, asa cum reiese mai tarziu din film, sufera de o depresie cronica si foloseste ca surogat pentru fericire consumul de lucruri scumpe. Hainele lui au un stil elaborat-relaxat, costumele sunt perfect croite, cu detalii de piele la guler si la buzunare, camasi descheiate la primul nasture, curea asortata cu pantofii; iar ochelarii de soare sunt nelipsiti. 

Jacob Palmer intra in top pe locul 5, pentru ca ne arata pana la urma ca exista si ceva real sub hainele sale frumoase.

 

4. Patrick Bateman – dressed to kill – American Psycho (2000) 

 

      

 

Jucat de Christian Bale, Patrick Bateman este un personaj cu viata dubla: investment banker in Manhattan si criminal in serie in timpul liber. Personajul este portretul tipic al unui carierist newyorkez: nesigur pe el in ciuda imaginii, pedant, atent pana la obsesie cu modul cum arata, traind intr-o lume dominata de hedonism, lacomie si egocentrism. Lunga lista de branduri enumerate de-a lungul filmului denota un materialism de care Bateman are nevoie pentru a construi o imagine perfecta pe care sa le-o arate celorlalti, pe cand identitatea sa de criminal in serie ii da posibilitatea de a se conecta la ceva real dincolo de superficilitatea brandurilor.  

Dressed to kill capata sens la propriu in American Psycho, iar Bateman primeste locul 4 pentru ca, desi esti contrariat de duplicitatea lui si de inclinatiile ucigase, nu poti nega faptul ca se imbraca impecabil.

 

3. Ray Koval – Duplicity (2009) – Clive Owen in Armani

 

            

 

Doi fosti agenti secreti, Ray (Clive Owen) si Claire (Julia Roberts), au aparasit lumea spionajului si sunt acum angajati pentru multinationale rivale obsedate de securitate. Misiunea lor este de a proteja un produs al carui patent va aduce profituri uriase.

Filmul nu este grozav, dar merita vazut macar pentru a-l admira pe Clive Owen pentru modul nonsalant dar sofisticat cu care poarta costumele Armani. Hainele lui Ray sunt asortate perfect cu o pereche de ochelari de soare Dior 0049 Aviator si parca sunt special scaldate in lumina care le pune perfect in valoare, fie cea din Bahamas, New York, Roma sau Dubai. Desi la lucru, Clive Owen iti da senzatia datorita stilului relaxat dar si a hainelor deschise (la culoare si la nasturi), ca se afla intr-o vacanta perpetua.

Se situeaza pe a treia pozitie pentru ca insusi Clive Owen a declarat: Nu am fost mai bine imbracat in nici un alt film.

 

2. Jay Gatsby – Robert Redford este The Great Gatsby (1974)

 

                    

 

E de ajuns sa arunci o privire la Robert Redford in clasicul The Great Gatsby, ca sa intelegi ca acest film vorbeste serios despre moda si stil. Jay Gatsby, un baiat sarac devenit bogat, conduce o masina luxoasa si este cunoscut pentru petrecerile somptuoase pe care le organizeaza in casa sa superba din Long Island. Mai mult decat atat, isi doreste sa o recucereasca pe Daisy, iubita lui din tinerete, acum casatorita cu un mare bogatas.

Filmul evoca perioada anilor ’20 care promoveaza independenta, emanciparea sexuala si placerea de a trai. Dupa primul razboi mondial, timpul pierdut trebuia recuperat intr-un ritm alert, cu alcool si muzica jazz.

The Great Gatsby a fost laudat la vremea lui pentru felul in care ilustreaza eleganta perioadei de aur a jazz-ului, iar costumele au primit un binemeritat premiu Oscar. “Vinovata” este Theoni Aldredge (care a facut si costumele din A Streetcar Named Desire), ce a folosit piese din colectiile lui Ralph Lauren pentru a reda aerul anilor ‘20.

Se claseaza pe locul 2 pentru ca, desi putem dezbate mult si bine de ce Jay Gatsby este Great, un lucru este clar pentru toata lumea: are stil.

 

1. Agentul 007 – Clasicul – Seria James Bond (1961-2012)

 

              

 

James Bond nu are nevoie de nici o introducere. Si, asa cum stim ce poarta Mos Craciun, recunoastem stilul lui James Bond imediat: costum perfect in orice circumstante, purtat cu o doza serioasa de nonsalanta si siguranta de sine.

Costume de zi in 3 piese Brioni sau Tom Ford, ceasuri Rolex sau Omega, pantofi Church’s sau Crockett&Jones, butoni, cravata neagra, gri sau albastra. Din anii ‘50 si pana la Skyfall, James Bond ne-a aratat ca a purta costum si a te simti confortabil in el face parte din rutina zilnica a unui barbat.

Si peste toate, smockingul. Fie ca este interpretat de Sean Connery, Roger Moore, Pierce Brosnan sau Daniel Craig, James Bond arata extraordinar in smocking. Sau dinner jacket – in limbaj de spion englez. Diferentiat de costumele de zi prin revere din matase, papion si incheiate intr-un singur nasture, smocking-ul a devenit un accesoriu obligatoriu in incercarea de a salva lumea.

Este cap de lista pentru ca de 50 de ani incoace se prezinta elegant intr-un mod impecabil si ne arata ce inseamna sa fii un clasic. 

The Company You Keep

0

Beneficiind atât de talentele regizorale, cât și de cele actoricești ale lui Robert Redford, thriller-ul politic The Company You Keep îl are ca protagonist pe Jim Grant (Redford), un bărbat care și-a ascuns trecutul într-o organizație radicală (Weather Underground) sub o identitate falsă timp de 30 de ani.

Acuzat pe nedrept pentru jaf și crimă în postura de activist, Jim e descoperit în prezent de un jurnalist ambițios (Shia LaBeouf) care îl expune FBI-ului. Nevoit să-și părăsească fiica de 11 ani, bărbatul pleacă în căutarea foștilor membri ai organizației pentru a-l găsi pe adevăratul vinovat. 

Distribuția e unul din punctele forte ale filmului, reunind un ansamblu greu de trecut cu vederea: Susan Sarandon, Stanley Tucci, Julie Christie (Doctor Zhivago, McCabe & Mrs. Miller), Terrence Howard (serialul Law & Order: LA, Crash), Nick Nolte, Chris Cooper (American Beauty) sau Anna Kendrick (50/50, The End of Watch). 

Robert Redford și-a încercat de mai multe ori mâna în regie începând cu anii '80, printre realizările sale mai cunoscute numărându-se Ordinary People (Oscar în 1980 pentru Cel mai bun regizor) sau  Quiz Show (1994). 

Deși a continuat să regizeze regulat, succesul l-a ocolit în ultimii ani. The Company You Keep pare să iasă însă din "monotonie", adunând reacții pozitive din partea TIME Magazine, Variety sau Hollywood Reporter.

Once Upon a Time – povesti pentru adulti

A fost odată ca niciodată un orăşel mic în Maine, numit Storybrooke. Localnicii îşi duceau viaţa tihnit, aparent neperturbaţi de lumea exterioară.

Mary Margaret (Ginnifer Goodwin), profesoara oraşului îşi învăţa elevii cum să facă adăposturi pentru păsări şi îl vizita pe necunoscutul aflat în comă în spital. Ruby (Meghan Ory), întotdeauna îmbrăcată în haine roşii provocatoare, se certa în fiecare zi cu bunica sa. Dr. Hopper  (Raphael Sbarge) îşi plimba câinele în fiecare dimineaţă şi se întâlnea cu misteriosul Mr. Gold (Robert Carlyle), care îi provoca, inevitabil, un atac de panică. Toţi păreau prinşi într-o Groundhog Day interminabilă, sub tutela necruţătoare a primarului, Regina Mills (Lana Parrilla).

Asta până în ziua în care Henry (Jared Gilmore), fiul său adoptiv, sătul de tratamentul rece al mamei sale şi înarmat cu o carte de poveşti în care crede cum doar un copil o poate face, pleacă în căutarea “super-eroului” ce va salva oraşul de “Regină cea rea” şi de blestemul ce îi ţine blocaţi.

 

Once Upon a Time

 

Super-eroul nu este alta decât Emma (Jennifer Morrison), mama biologică a lui Henry şi, după spusele acestuia, fiica Albei-Ca-Zăpada şi a lui Făt Frumos. Odată cu venirea Emmei în Storybrooke, lucrurile încep să se schimbe pentru localnici, iar linia dintre realitatea cotidiană şi fantezia poveştilor cu care am crescut începe să dispară.

Once Upon a Time, serialul creat de Adam Horowitz şi Edward Kitsis (cunoscuţi pentru serialul Lost), este un format ambiţios ce îi cere spectatorului să urmărească poveşti de adormit copiii prin ochii unui adult. Produs de ABC, canalul afiliat Disney, serialul totuşi se inspiră din varianta mai întunecată şi complexă a poveştilor fraţilor Grimm, şi nu ezită să ofere personajelor sale personalităţi complexe şi motivaţii profund umane.

În bună tradiţie Lost, primul sezon al serialului este un puzzle creat în jurul poveştii Albei-ca-Zapada şi a mamei sale vitrege. Fiecare episod – o nouă piesă ce vine să construiască puzzle-ul – navighează între prezentul în care Emma se confruntă cu situaţii din ce în ce mai ciudate ce o aduc mai aproape de aflarea adevărului şi lumea de poveste din trecut în care Regina, înrăită de finalul fericit al Albei-ca-Zapada, decide să arunce un blestem ce va transporta întreaga “Pădure Fermecată” într-un loc fără finaluri fericite.

 

 

Una dintre temele principale ale serialului este că răul nu se naşte, ci este creat. Este, fără îndoială, o interpretare modernă aplicată unei povești clasice a luptei dintre bine şi rău.

Această temă centrală este unul dintre punctele forte ale serialului însă, suprinzator, şi cel mai important punct slab. Pe de-o parte, construirea personajelor în nuanţe de gri oferă “băieţilor răi” libertate de mişcare şi dinamism. Nu este nici o surpriză că cele mai interesante personaje sunt Regina/Mamă vitregă şi Mr.Gold/ Rumpelstiltskin, ajutate, evident, şi de talentul actorilor Lana Parilla şi Robert Carlyle.

Pe de altă parte, aceleaşi nuanţe de gri aplicate unor personaje tipic bune precum Albă-ca-Zăpada şi Cenuşăreasa, nu fac altceva decât să fure din forţa acestora. Cel mai clar exemplu este cel al lui Făt Frumos/David (Josh Dallas), ce devine din eroul de care ar trebui să fim îndrăgostite, un personaj slab ce nu ştie să lupte pentru ceea ce îşi doreşte.

Motivul pentru care serialul îşi captivează spectatorii este abilitatea creatorilor de a reinterpreta poveştile clasice cu care ne-am obişnuit. De la faimoasa oglindă a mamei vitrege şi lupul din povestea Scufiţei Roşii şi până la misteriosul Rumpelstiltskin, creatorul blestemului şi personajul ce pare să se afle în centrul întregii poveşti, Once Upon a Time te va surprinde.

Aflat acum la mijlocul celui de-al doilea sezon, Once Upon a Time nu va fi niciodată un serial aclamat de critici sau care va lua prin asalt Globurile de Aur. În schimb, este o poveste ce ne oferă o fereastră către propria noastră copilărie în care magia era încă o posibilitate reală fără să uite să ne amintească că odată deveniţi adulţi, drumul spre un final fericit este mult mai complicat decât un simplu “… şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi”.

Recomandari pentru weekendul 22-24 martie

0

A venit primăvara și Bucureștiul se dezmorțește la capitolul evenimente. Oferta acestui sfârșit de săptămână include debutul a trei dintre cele mai așteptate evenimente din luna martie: Jazz in Church Festival, expoziția The Human Body, deschisă la Muzeul Antipa și Festivalul Filmului Francofon

 

Dacă cinematograful e prima ta oprire în weekend, pe lângă Festival, poți merge la cel de-al treilea lungmetraj semnat Adrian Sitaru – comedia Domestic – iar dacă preferi fanteziile, tot în acest weekend are premiera Jack the Giant Slayer, cu Ewan McGregor în distribuție. 

 

La capitolul muzică, îți reamintim așadar de Jazz in Church Festival – primul festival de jazz în biserică din România – care se află în desfășurare până duminică inclusiv, în timp ce Sala Radio te invită vineri la o Seară de muzică spaniolă

 

Teatrul are un repertoriu generos în acest weekend. Hoții de frumusețe, o piesă după romanul lui Pascal Brucker, se joacă la Teatrul Evreiesc de Stat, iar spectacolul în două părți Îngeri în America la Teatrul Metropolis.

 

La cafeneaua Godot, poți alege între Fă-mi loc, O piesă deșănțată sau Julius Caesar, Teatrul Odeon îți propune Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită, iar Teatrul Național prezintă o piesă de Lia Bugnar, Fata din curcubeu

 

Una dintre cele mai controversate expoziții  se numără printre opțiunile acestui sfârșit de săptămână – The Human Body la Muzeul Antipa. Încă o noutate absolută în România găsești la MNAC: prima expoziție de artă lettristă de la noi, Lettrists, Isou & Co

 

Alte opțiuni includ The Rest is Tomorrow, expoziție organizată pentru London Fashion Week 2013 sau colecția de picturi ruse de la MNAR,  Între Est și Vest

 

Târgurile sunt și ele variate, astfel că dacă ești amator de benzi desenate sau cărți SF /Fantasy, ești așteptat la târgul Final Frontier sau dacă ți-ai programat o sesiune de shopping, merită să treci și prin Vintage Pub unde are loc târgul La Brocante.

 

Pentru altfel de "cumpărături", te așteaptă ediția cincea a Bazarului cu Lucruri Gratis sau Cafeneaua cu pisici, organizată la Dianei Patru

Hannah Arendt

Margarethe von Trotta revine pe  marile ecrane cu povestea uneia dintre cele mai influente și controversate personalități ale secolului XX, Hannah Arendt.

Filmul prezintă evenimentele petrecute la începutul aniilor ’60, atunci când Hannah Arendt (Barbara Sukowa) a iscat o puternică dispută cu teoria sa, cunoscută sub numele de ‘’banality of evil’’. Trimisă în Ierusalim pentru a urmări procesul nazistului Afolf Eichmann, publică o serie de articole considerate de mulți o încercare de a-l dispensa pe Eichmann de responsabilitate și de a-i banaliza crimele. De asemenea, menționează și faptul că au existat lideri evrei care au ajutat la deportarea și omorârea evreilor.

Deși, filmul se concentrează pe această controversă, Margarethe von Trotta abordează mai multe aspecte din viața Hannei Arendt.  Astfel, sunt tratate relațiile ei cu filozoful german Martin Heidegger (Klaus Pohl), cu soțul ei Heinrich Blucher (Axel Milberg) sau prietenia cu autoarea americană Mary McCarthy (Janet McTeer).

De menționat este faptul că în film apar înregistrari video autentice ce înfațișează procesul lui Adolf Eichmann.

Filmul va avea premiera pe data de 24 mai 2013 în cinematografele din țară.   

Mood Indigo

Mood Indigo, a cărui lansare europeană este programată pentru sfârşitul lunii aprilie, reprezintă mult-aşteptata ecranizare a romanului Spuma zilelor, opera prozatorului şi muzicianului francez Boris Vian.

Cartea este una dintre cele mai apreciate opere de literatură franceză modernă, prin subiectul deosebit, o poveste de dragoste ieşită din tipare, tristă, înţesată de simboluri şi metafore suprarealiste. Într-o lume în care se poate călători pe nori roz, Colin (Romain Duris), tânăr, bogat şi inventator al pianului care face cocktailuri, nu-şi doreşte altceva decât să se îndrăgostească. Cu ajutorul bucătarului său Nicolas și al lui Chick, cel mai bun prieten, Colin o întâlnește pe Chloe (Audrey Tautou), întruchiparea unui cântec al lui Duke Ellington. La scurt timp după nunta lor, Chloe află că suferă de o boală cel puţin neobişnuită: un nufăr începe să îi crească în plămâni, ameninţându-i viaţa. Ruinat de cheltuielile medicale, Colin recurge la metode din ce în ce mai disperate pentru a salva viaţa iubitei.

Filmul este regizat de Michel Gondry (Eternal Sunshine of The Spotless Mind, La science des reves) şi promite a fi un autentic festin vizual, pe măsura frumuseţii stilistice a cărţii scrise de Boris Vian.

Before Midnight

În urmă cu 18 ani, Jesse (Ethan Hawke) şi Celine (Julie Delpy) s-au întâlnit în Viena, unde au petrecut împreună o zi ce le-a schimbat viaţa. În urmă cu 9 ani, s-au reîntâlnit în Paris şi povestea lor de dragoste a renăscut spre surprinderea amândurora.

În Before Midnight, a treia parte a trilogiei Before, Linklater, Hawke şi Delpy continuă explorarea acestor 2 personaje, ducând povestea pe un plan în totalitate nou.

Dacă în Before Sunrise (1995) şi Before Sunset (2004), Jesse şi Celine s-au văzut obligaţi să îşi consume emoţiile în perioade foarte scurte de timp, Before Midnight îi prezintă în postura de părinţi căsătoriţi.

Aflat în Grecia împreună cu Celine într-un tur de promovare a noului său roman, Jesse regretă distanţa faţă de fiul său din prima căsătorie, rămas în America. În timp ce acesta plănuieşte o mutare a familiei la New York, Celine se gândeşte să accepte noua slujbă ce i s-a propus în Franţa, acolo unde ea, Jesse şi cele două fiice locuiesc permanent. 

Before Midnight şi-a făcut debutul la festivalul de film Sundance din acest an, fiind primit cu entuziasm din partea fanilor şi cu aprobul criticilor.

Blue Jasmine

După ce ultimele sale producții, You Will Meet A Tall Dark Stranger, Midnight in Paris și To Rome With Love, au fost filmate în locații din Europa, Woody Allen se întoarce în America. Cu Blue Jasmine, o reinterpretare a piesei lui Tennessee Williams, A Streetcar Named Desire, Woody Allen pare să reia linia filmelor „serioase”, întreruptă după Match Point.

Jasmine (Cate Blanchett), soția-trofeu a alunecosului Hal (Alec Baldwin), se află în pragul unei căderi nervoase când soțul său este prins într-un scandal din zorii crizei financiare. Încercând să-și pună ordine în viață, se mută din New York în San Francisco, la sora ei, Ginger (Sally Hawkins).

După ce a jucat-o pe Blanche DuBois, eroina lui Tennessee Williams, Cate Blanchett atacă rolul iubitoarei de șampanie și Xanax cu fermitate, asigurându-și cel puțin o nominalizare la Oscar.

În film joacă și comedianul Andrew Dice Clay (Entourage), într-un surprinzător rol dramatic, dar și Bobby Cannavale (Nurse Jackie, Boardwalk Empire), Louis C.K. (Louie) și Peter Sarsgaard (An Education).     

Ultimele articole