Iată că a venit şi runda a treia de cumpărat cadouri pentru iubite. Dar iată că şsi noi venim în întâmpinarea iubiţilor confuzi şi copleşiţi de mulţimea de sărbători pentru femei din această perioadă, şi le propunem activităţi foarte faine.

În weekend-ul acesta vizionăm în premieră…

Focus. Povestea îl urmărește pe Nick Spurgeon (Will Smith), un escroc cu experiență care o ia sub protecția sa pe Jess Barrett (Margot Robbie), o tânără foarte atrăgătoare. Dar, lucrurile riscă să se complice atunci când Nick începe să se îndrăgostească de ea, iar aceasta se apropie mult prea mult de secretele meseriei lui.

Grand Central. Gary (Tahar Rahim), un muncitor necalificat, angajat să înlăture deşeurile unei centrale nucleare din Rhone. Aici descoperă atât pericolul contaminării mediului, devenit o rutină pentru colegii săi, dar şi tentaţia reprezentată de Karole (Lea Seydoux), iubita celui care îşi asumă rolul de a fi un mentor neoficial pentru Gary.

Shaun the Sheep – Mielul Shaun – Filmul.Un film de animatie cu Shaun care a ajuns liderul turmei, dar responsbilitățile recent asumate îl fac să-și dorească măcar o zi liberă. Impulsivul Shaun nu se mulțumește cu dorința, ci o pune în practică, fără a lua în considerare ce implică fuga lui pentru Fermier.

The Boy Next Door– Băiatul din vecini. Recent divoţata Claire Peterson (Jennifer Lopez) se îndrăgosteşte de tânărul şi chipeşul vecin de alături Noah (Ryan Guzman). Însă Noah nu e ceea ce pare.

The Lazarus Effect – Efectul Lazarus. Un grup de studenți la medicină creează un ser capabil să învie morții. Când unul din membrii echipei moare, se încearcă testarea pentru prima oară a serului pe oameni. Experimentul pare un succes cu efecte secundare neașteptate…

De ce eu? Bazat pe povestea reală a lui Cristian (Emilian Oprea), un tanăr procuror idealist care încearcă să rezolve un complicat caz de corupție în tumultuosul context social-politic din România anilor 2000.

În weekend-ul acesta citim…

Despre ce însemna să fii noncomformist în America anilor 60.

Despre ilustraţiile făcute de Robert Crumb pentru două cărţi ale lui  Charles Bukowski, Bring Me Your Love şi There’s No Business.

Despre graffiti-ul realizat de artistul britanic Bansky în Fâşia Gaza, dar şi despre documentarul scurt al acestuia legat de regiune.

În weekend-ul acesta ascultăm…

Nişte jazz de la Ravi Coltrane că tot a venit pe la noi şi nu am apucat să-l vedem cu toţii.

În weekend-ul acesta mergem la…

NU TOŢI SUNT EROI cu Cristina Lilienfeld & Smaranda Gabudeanu şi  Reenacting Lizica Codreanu în cadrul Festivalul Like CNDB #1

Veda Popovici: Condamnată să repet.Trei performance-uri realizate în ultimii 3 ani de Veda Popovici: În numele tatălui. O anti-rugăciune, The Wretched of the Sand și Povestea Căderii. 

Târgul Mărţişorului la Muzeul Tăranului Român, care urmăreşte tradiţia ultimelor târguri organizate de MNȚR, dând în continuare publicului posibilitatea de a se întâlni cu o ofertă bogată prin unicitatea și diversitatea mărţişoarelor.

Târg de produse handmade Bounty Fair, ediţia de Mărţişor, unde veţi putea găsi haine, accesorii, mărţişoare artizanale, jucării, obiecte decorative, porţelanuri pictate, pandantive arătând precum nişte miniaturi sau produse bio.

"D`ale noastre d`ale voastre" – piesă de teatru bazată pe texte de  D. Solomon , T. Muşatescu , M. Crişan , R. Stănescu 
Pasion de arrabal – Concert de muzică sud-americană

Naturally I'm Nature– Târg cu bunătăţi organice

Îndragostiti și îndrăgostite, urmează runda a doua de celebrare a iubirii, numai că pe stil românesc de data aceasta. Noi suntem aici și vă recomandăm ca întotdeauna evenimente faine la care să mergeți cu jumătatea. Dacă nu vă uitaţi la ceremonia premiilor Oscar, desigur…

În weekend-ul acesta vizionam în premieră…

Big Eyes. Ferestrele Sufletului. Ultimul film regizat de Tim Burton în care o regăsim pe Amy Adams (American Hustle, Her) interpretând rolul pictoriţei americane, Margaret Keane, rămase în umbra soţului impostor.

The Theory of Everything– Teoria întregului. Adaptat de Anthony McCarten după cartea scrisă de Jane Hawking, The Theory of Everything se ocupă mai puțin de teoriile propriu-zise și mai mult de dinamica relației Stephen-Jane (Felicity Jones).

The Woman in Black 2: Angel of Death – Femeia în negru 2: Îngerul Morţii. Film de groază despre casa Eel Marsh, unde se petrec lucruri ciudate provocate de o fostă locatară nefericită. Fantoma acestei locatare va fi trezită de apariţia unui grup de copii nevoiţi să se mute în casa ei după ce au fost evacuaţi din Londra.

White God– Oraşul câinilor. Câștigător al premiului Un Certain Regard la Cannes, este un rewrite al filmului Rise of the Planet of the Apes, în care cei mai buni prieteni ai omului, câinii, se ridică împotriva acestuia. 

În weekend-ul acesta citim…

O recenzie a filmului Fifty shades of greyşi acurateţea reprezentării erotismului, de la The New Yorker.

Ce a avut de spus H. P. Lovecraft despre spiritul timpuriu al bloggingului.

Cartea de bucate a lui Salvador Dali (pentru îndrăgostiţii care vor să gatească ceva special).

Câte ceva despre reclamele din perioada art deco din Japonia. 

În weekend-ul acesta ascultăm…

Câteva cântece de la Nina Simone care s-a născut pe 21 februarie, 1933. E soundtrack-ul perfect pentru vremea aceasta capricioasă.

În weekend-ul acesta mergem la…

Zilele Cinematografiei Turce – care ne arată o Turcie mai puţin cunoscută publicului larg.

Hotel – un spectacol de Eugen Jebeleanu ce tratează tema absenței cuvântului și cea a singurătății individului în societate.

Ka-chiiing!–piesă de teatru care ne invită sa ne reevaluăm relaţia cu banii.

Omul-pernă, spectacol care ne prezintă o anchetă în care scriitorul Katurian și fratele său Michal sunt găsiți vinovați: unul ca imaginează crime de neînchipuit, iar celălalt că le-ar experimenta.

Picnic pe câmpul de luptă, piesă a dramaturgului absurdist spaniol Fernando Arrabal, ce reprezintă o satiră anti-război care contrastează ororile războiului cu o ieșire liniștită a unei familii la picnic.

Falstaff – opera în trei acte, care spune povestea bătrânului cavaler John Falstaff, un scandalagiu și un alcoolic notoriu, care pentru a face rost de bani decide să cucerească două femei bogate din oraș.

Absolut !– un one-man-show cu Marcel Iureș, în regia lui Alexandru Dabija care transpune printr-o adaptare inteligentă povestea Ivan Turbincă, scrisă de Ion Creangă, în lumea noastră.

Casanova – prezinta memoriile celui mai cunoscut şi hăituit seducător al secolului 18.

Festivalul Like CNDB – unde vedem cele mai interesante producţii ale Centrului Naţional de Dans Bucureşti.

Discuţie: Autori LGBT în cadrul lunii LGBT.

Există femei timide care atrag atenţia tocmai datorită efortului de a rămâne în umbra grupului gălăgios în care vor să se piardă. Una dintre acestea este şi Louki, o prezenţă ştearsă pentru zilele noastre, dar a cărei discreţie putea fi considerată un accesoriu strident, o excentricitate în cafeneaua studenţilor boemi fără viitor, dornici să se înfrupte oricând şi oricum din substanţele interzise consumate de idolii lor artistici, la fel cum o făceau şi cu operele lor. Deşi era un extraterestru în lumea lor, Louki ajunge să le domine memoria.

De fapt, nu o chema Louki, aceasta era doar numele primit în urma botezului monden din cafeneaua tinerilor fără ţintă, dar cu mesele pline de poezii şi romane-cult. Un detectiv va zice despre ea că a vrut să fugă de un soţ cu aspiraţii burgheze. La rândul ei, le va spune că a vrut să cutreiere Parisul, dincolo de graniţele paradisului nocturn format din vestitele nume ale mitologiei deocheate- Pigalle şi Clichy, pentru a scăpa din universul limitat al mamei ce a fost cândva o dansatoare la Moulin Rouge. Ajunsă în lumea plutitoare a studenţilor ce animau cafeneaua pierzaniei, devenită un templu al aşa-zisei generaţii pierdute, ea va capta atenţia unor fotografi obsedaţi de instantaneele ce aveau să devina adevărate comori pentru exploratorii unui Paris magic, aşa cum apărea în fotografiile lui Bresson, Doisneau sau Brassai. Unul dintre cronicarii acestor clipe trecătoare voia să capteze traseul clienţilor din marele furnicar ce anima cafenelele din Oraşul Luminilor prin găsirea punctelor fixe ale unui periplu nonşalant, pe care mulţi îl credeau o mişcare browniană adaptată la viaţa dezordonată a boemilor. Acestor martori ai trecătoarei Louki li se alătura un bărbat ce participase, alături de ea, la şedinţele bizare ale unui guru cu pretenţii de orientalist.

Fuga, negarea identităţii până la înlocuirea ei, deghizarea sau răspunsurile evazive oferite pentru a-şi anula datele biografice devin trăsăturile personajelor din marile romane scrise de Patrick Modiano, printre care şi Bulevardele de centură sau Câinele-fantomă. Louki este un astfel de personaj, în schimb, romanul În cafeneaua tinereţii pierdute ar putea fi considerat atipic pentru lumea creată de Modiano. Louki, spre deosebire de alte protagoniste misterioase, este forţată de scriitor să ţi se destăinuie, chiar dacă ea adânceşte şi mai mult enigma privind cauza evadării sale, a dorinţei de se refugia în cafeneaua studenţilor pierde-vară. Pentru cei care l-au cunoscut pe Modiano datorită operelor în care personajul misterios este privit doar prin ochii unui admirator ce vrea să-şi recupereze propriul trecut prin restaurarea biografiilor unor persoane care l-au fascinat în tinereţe, acea parte a romanului în care Louki vorbeşte despre ea însăşi, despre adolescenţa ei, devine o surpriză şi o deviere de la traseul obişnuit spre care duc de obicei mărturisirile protagoniştilor.

Louki putea fi personajul inocent care priveşte spectacolul decadenţei de la fereastra unui imobil ce dă spre piaţa inundată de luminile cabaretelor faimoase ale Parisului burlesc. Dacă ar fi trăit în alt deceniu, ar fi fost pescuită de Henry Miller de pe cheiurile Senei, intrigat de senzualitatea ei melancolică, înrtr-una dintre peregrinările sale mai puţin picante. Dar Modiano face din acest roman o fotografie în care nişte contururi ferme şi nişte repere clare au o singură finalitate: o evaporare bruscă, asemenea siluetelor de pe o peliculă fotografică expusă prea mult la soare. Cu cât vocile celor trei bărbati care au cunoscut-o vor să găsească un sens în trecutule ei, cu atât Louki fuge din prim-plan, încât ajungi să te întrebi dacă nu cumva existenţa ei nu a fost altceva decât un truc inventat de imaginaţia personajelor dornice să îşi recupereze trecutul prin inventarea unei protagoniste formate din umbre, deoarece istoria lor de viaţă are nevoie de fapt de rupturi pentru a le permite jocul preferat: escapismul în clipa-fotografie.

În cafeneaua tinereţii pierdute este un roman aparte în Parisul văzut de Modiano, care, prin ochii personajelor ce vor să o înteleagă pe Louki, începe să devină un oraş al Eternei Reîntoarceri, în care banalul este plin de goluri formate la intersectarea unor străzi obscure, considerate şi zone libere sau neutre. În acest labirint se ascund boemii fugari, oamenii ce nu au mai dat pe-acasă de zeci de ani şi cei ale căror urme s-au pierdut în dispariţii bruşte. Tocmai datorită acestui periplu cu note uşor ezoterice, bine camuflate în cotidian, exact cum se întâmpla cu atmosfera din Bucureştiul lui Eliade, În cafeneaua tinereţii pierdute ţi se prelinge pe sub piele dacă ai darul de a te bucura de voluptatea nostalgiei ridicate la rang de artă în cărţile scriitorului francez.

Editura Art, 2014

imagini: Robert Doisneau (www.facebook.com/pages/Robert-Doisneau si www.filmsnotdead.com)