Acasă Autori Postări de Adriana Gionea

Adriana Gionea

mm
945 ARTICOLE 0 COMENTARII
Pragmatica la ora 9, visatoare dupa 6. Ma infrupt cu lacomie din carti si ador sa vad un film la cinemateca. Imi place sa calatoresc prin ochii mintii, in timpul unui festival de film sau bucurandu-ma de o carte. Nu as putea trai fara arta, ceai sau filme. O zi in care sa nu povestesc despre o carte sau despre un film bun e una pierduta.

Tribul – Instinctele tacerii

Un hibrid între un experiment cinematografic şi un film realist despre problemele adolescenţilor din centrele educaţionale pentru surdo-muţi ale fostei Uniuni Sovietice? O parabolă despre lipsa Binelui când guvernează legea tăcerii? O lecţie despre cum poţi îmbina instinctele agresive şi apropierile răzleţe în jungla unui internat?

Aliyah DaDa

Aliyah DaDaeste un film documentar despre istoria evreilor din România, redusă la scara unei comunităţi din Moineşti, care acum mai bine de un secol decide să se reîntoarcă la ţinuturile biblice pentru a fonda prima colonie în Palestina. Istoria comunităţii se leagă şi de istoria României moderne, a cărei artă a fost puternic influenţată de avangardistul Tristan Tzara, unul dintre părinţii Dadaismului, şi de Marcel Janco (Iancu), vizionarul care a schimbat arhitectura din Bucureştiul interbelic.

Vanatai pe suflet – Risipitorii hoinari

Francoise Sagan este considerată o copilă teribilă a tumultuoşilor ani ’60. O îmbinare între farmecul androgin al lui Jean Seberg şi aerul de rebel nonşalant al unui James Dean cu accent parizian, pare desprinsă din filmele noului val francez, cu ale sale personaje care se consumă repede, trăiesc fără să le pese de consecinţe, au un dor de ducă de nelecuit şi gonesc spre nicăieri şi spre oriunde se pot bucura de intensitatea clipei într-o maşină furată gonind pe Champs-Elysee.

Citizenfour

Câştigător al premiului Oscar decernat celui mai bun documentar, Citizenfoureste o încercare de a pătrunde în lumea controversatului Edward Snowden, ciumă şi spion pentru ai lui, cea mai bună mamă pentru cei ce s-au declarat împotriva sistemului.

Mai ales al celui care le ascultă convorbirile telefonice şi le urmăreşte paşii din lumea virtuală.

Vreme ciudata la Tokio – Intalniri amortite de sake

Există un poet ascuns în fiecare personaj din cărţile japoneze. Dacă nu îşi aşterne pe hârtie reveriile prin care preface până şi detaliile banale într-un haiku despre o sepie insipidă, are grijă să îşi transforme viaţa într-un film derulat cu încetinitorul pentru a savura fiecare amănunt neînsemnat, fiind adesea considerat de către occidentalul grăbit un masochist însingurat, lăsat pradă răbdării pe post de călău.