7 carti fascinante despre arta ceaiului

0
404
image: "The Nakadaya Teahouse" by Utamaro/https://www.artic.edu/artworks/23853/the-nakadaya-teahouse

Arta ceaiului… În Japonia, spiritualul și arta se întâlnesc într-unul dintre cele mai frumoase, enigmatice și elaborate ritualuri. Este ritualul cunoscut și sub denumirea de ceremonia ceaiului. Sofisticată, dar acceptând doar ustensile dintre cele mai simple, prin care anticipa, cu secole în urmă, preocuparea occidentalului modern pentru minimalism și abstractizarea artei în design și arhitectură. Plină de simboluri nerostite, ci mai degrabă simţite în liniștea unei încăperi speciale, înconjurată de o grădină stilizată. Liniștitoare precum o terapie prin artă, departe de agitaţia lumii. Astfel poate fi descrisă ceremonia ceaiului. Înainte de a-ţi propune cărţi (romane și nonficţiune) prin care o poţi înţelege mai bine, îţi prezentăm câteva date istorice.

O incursiune în istoria Orientului

Ceremonia ceaiului amintește încă o dată de marea calitate a japonezilor: aceea de a explora culturi din alte ţări. Idealurile estetice sunt descifreze, apoi adaptate la specificul propriei culturi. Dar nu este vorba despre o simplă adaptare, ci despre o metamorfozare, despre o transformare uluitoare. În urma acestei transformări a elementului străin, rezultatul este uluitor, încât ajunge să fie un reper pentru alte culturi. Observăm acest mare talent atât în lumea afacerilor legate de tehnologia avansată, cât și în lumea artei, prin romanele și filmele psihologice japoneze, care au ajuns emblematice.

Ceremonia ceaiului este asociată azi cu Japonia. Totuși, nu japonezii au fost primii care făcut din servirea ceaiului o artă. Arta ceaiului a venit din China. Împăraţii și înţelepţii chinezi au lăudat calităţile plantei-minune.

Multă vreme, China a fost un reper pentru Asia, mai ales pentru Coreea și Japonia. Limba chineză devenise oficială în multe ţinuturi asiatice, la fel și cultura. Așadar, pasiunea chinezilor din Antichitate și Evul Mediu pentru ceai se răspândise în tot Orientul.

O punte între China și Japonia

Cei familiarizaţi cu fascinanta istorie a Orientului vor afirma că Japonia îi datorează enorm Chinei. De influenţa chineză se leagă șlefuirea limbii japoneze, adoptarea budismului și a minimalismului estetic asociat lui. Secole de-a rândul, aristocraţia japoneza a citit și a vorbit în limba chineză. Nu erai considerat un japonez educat, demn de a intra în slujba împăratului, dacă nu stăpâneai limba chineză.

Primele seminţe de ceai ar fi fost aduse în Japonia în anul 801, de călugărul Saicho, după o călătorie prin China. Din lumea călugărilor adepţi ai Budismului Zen, ceaiul ajunge în saloanele aristocraţilor. Nici războinicii neînduplecaţi nu au rămas indiferenţi. Ceremonialul ceaiului întrerupea conflicte. Săbiile nu părăseau teaca samurailor aprigi în timpul ceremoniei, nici măcar atunci când de cealaltă parte a încăperii se afla cel mai mare adversar.

În Japonia, ceaiul a devenit popular odată cu marea curiozitate stârnită de Budismul Zen. Astfel, mulţi atestă o legătură esenţială între devotamentul japonezului faţă de idealul budist, ceai și educaţia estetică bazată pe frumuseţea simplităţii.

 

De la ceai la artă

 

arta ceaiului pictura hokusai
painting by Hokusai/https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Hokusai_tanuki_tea_kettle.jpg

De ceremonia ceaiului se leagă și educaţia artistică a japonezului. Înclinaţia lui spre tot ceea ce ţine de bun gust, de rafinament, de iubirea pentru natură, de caligrafia în simbioză cu pictura și de grija pentru fiecare detaliu a pornit de la preocuparea pentru cizelarea acestei ceremonii.

O plantă cultivată în sudul Chinei a dus la o formă de artă uimitoare în Japonia. De la împăraţii chinezi ai dinastiilor Tang și Ming până la poeţii japonezi și la doamnele de la Curte, devenite mari scriitoare, acest sofisticat ceremonial a trecut prin transformări. Fiecare maestru în arta ceaiului a vrut să-și lase propria amprentă și fiecare împărat și-a dorit ca în timpul domniei lui arta ceaiului să atingă perfecţiunea.

Fiecare casă elegantă japoneză avea propria încăpere unde era oficiată ceremonia ceaiului. Această încăpere a devenit un punct de întâlnire al diverselor forme artistice. Bolurile reuneau sculptura abstractă și pictura. Ceramica trebuia să reflecte idealul Budismului Zen.

De la imaginea simplităţii până la exprimarea melancoliei alimentate de conștietizarea efemerului, specifică japonezului, nu a fost decât un pas. Melancolia i-a dat naștere poeziei, iar poezia nu putea exprima stările intraductibile decât printr-o caligrafie desăvârșită și prin cei mai buni pigmenţi folosiţi la realizarea tușurilor. Nici florile nu erau lăsate la întâmplare. Erau alese pentru a deveni adevărate sculpturi vegetale, pline de simboluri. În camera destinată ceremoniei exista o nișă cu numele de tokonoma. Aici erau puse fie aranjamentele ikebana, fie picturile având și versuri atent caligrafiate. De fapt, această nișă era singura cale prin care niște culori mai vii (dar niciodată ostentative) răzbateau dincolo de simplitate.

 

3 cărţi despre ceremonia ceaiului și despre cel mai important maestru

Cartea ceaiului de Okakura Kakuzo

arta ceaiului

Cartea ceaiului a devenit biblia celor dornici de a se iniţia în ceremonia ceaiului. A fost scrisă cu un secol în urmă de unul dintre marii intelectuali japonezi din epoca Meiji. Numele său era Okakura Kakuzo. Pasiunea lui pentru cultura japoneză și dorinţa de a revigora tradiţiile estetice s-au împletit cu aspiraţiile unei Japonii dornice de a se deschide spre Occident, pentru a-i putea absorbi inovaţiile.

Okakura Kakuzo a călătorit mult, din Japonia până-n America. În Cartea ceaiului a sintetizat foarte bine legătura dintre China și Japonia, dar și dintre ceai și Budism. De asemenea, le-a explicat occidentalilor de ce este atât de important ceaiul în șlefuirea estetică a japonezului. Citind și Cartea ceaiului vei putea înţelege cum a evoluat pasiunea japonezului pentru poezia închinată naturii, pentru caligrafie, sculptură, teatru și arta peisagistică.

Poţi comanda volumul de pe Libris, Cărturești, Elefant.ro

 

Maestrul de ceai de Yasushi Inoue

Arta ceaiului a fost legată vital de personalitatea maestrului Rikyu. Respectul de care se bucura în secolul al XVI-lea a stârnit ura celui considerat și unificatorul teritoriilor japoneze după războaiele ce au dus la fragmentări și instabilitate. Numele acestui unificator era Hideyoshi. A fost un mare strateg militar, dar și un om detestat. Contemporanii săi îl considerau dur, arogant, peste măsură de vanitos, vulgar, afemeiat și extrem de crud. Hideyoshi l-a condamnat pe maestrul Rikyu la moarte. Pentru a-l scuti de umilinţa execuţiei, i-a ordonat să-și facă seppuku.

Unii spun că furia lui Hideyoshi ar fi fost alimentată de refuzul lui Rikyu de a-i permite fiicei sale să devină una dintre concubinele temutului militar. Alţii văd în ura lui Hideyoshi un simbol al eternei lupte dintre despotul necioplit și artistul a cărui demnitate îi trezește complexele de inferioritate. Însă adevăratul motiv ce a dus la condamnarea lui Rikyu a rămas unul dintre marile mistere din istoria Japoniei.

Marele scriitor japonez Yasushi Inoue a încercat să își imagineze ultimele zile ale maestrului prin mărturiile unui elev devotat. Romanul Maestrul de ceai nu permite o elucidare a misterului. Oferă însă o fascinantă incursiune în lumea Japoniei de altădată, influenţată de arta ceaiului.

Romanul are niște scene demne de un film de epocă. În aceste scene contemplative luptătorii, conducătorii atotputernici și artiștii se reunesc în jurul unui bol de ceai. Timpul războiului se oprește în loc.

Poţi comanda volumul de pe LibHumanitas

 

Enigma Rikyu de Kenichi Yamamoto 

arta ceaiului

Îmbinând ficţiunea și migăloasa documentare, scriitorul Kenichi Yamamoto pare să ducă mai departe moștenirea lui Okakura Kakuzo – autorul ce ne-a lăsat Cartea ceaiului. Romanul Enigma Rikyu va deveni un manaul pentru cititorul occidental. Pe lângă imaginile demne de un film japonez de înaltă clasă vei citi despre ustensilele folosite, despre cum se aleg bolurile pentru ceai și despre tipurile de ceramică potrivită.

Romanul abundă de termeni specifici. La final vei găsi un mic dicţionar al cuvintelor japoneze folosite. Dacă îţi însușești cuvintele din acest dicţionar, vei construi multe punţi afective odată ajuns în Japonia.

Enigma Rikyu surprinde viaţa lui Rikyu. Evenimentele sunt derulate dinspre clipa în care maestrul primește condamnarea la moarte până în trecutul iubirilor pierdute. Maestrul Rikyu își va aminti de marea iubire pentru femeia venită din China, datorită căreia a devenit un mare artist. În paralel cu amintirile sale, vei citi despre cutumele unei Japonii zguduite de războaie interne. Rikyu și-a desăvârșit arta în anii în care Japonia era pângărită de sângele cruzimii, tânjind și după un strop de frumuseţe, fie ea și una efemeră.

Enigma Rikyu este un roman care te face să te scufunzi în lentoarea clipelor nelumești din camerele unde preparau aristocraţii japonezi ceaiul. Este un roman care invită la imersiune, la ieșirea din timpul personal pentru a intra în cel stabilit de personaje. Un timp al căutării acelui bol de ceai și al ceramicii perfecte pentru a păstra armonia unei nopţi cu luna plină care degajă o lumină intensă peste grădina ce transmite melancolia de la finalul unei epoci.

Poţi comanda volumul de pe LibHumanitas

 

Cărţi fascinante, care să te introducă în lumea japoneză a iubitorilor de ceai

As I Crossed a Bridge of Dreams (de Sarashina)

As I Crossed a Bridge of Dreams este traducerea uneia dintre cele mai vechi opere literare japoneze. A fost scrisă cu un mileniu în urmă, în epoca Heian. Era epoca marilor scriitoare ce au șlefuit limba japoneză autentică. Doamna Sarashina, autoarea cărţii, a fost contemporană cu faimoasa Murasaki Shikibu, căreia îi datorăm și primul roman din lume – Povestea lui Genji. De fapt, doamna Sarashina iubea romanul contemporanei sale, visând la rândul ei, la dragostea unui bărbat precum seducătorul prinţ Genji.

Doamna Sarashina îmbină, în cartea ei, jurnalul de călătorie și poezia în proză. As I Crossed a Bridge of Dreams este o carte introspectivă. Imaginile seamănă cu paravanele pictate.

Genul literar abordat de Sarashina a fost unic în acea perioadă. Să nu uităm că a trăit în epoca Heian, asociată cu marile scriitoare japoneze. În acea epocă, femeile nipone se bucurau de o libertate literară unica în lume.

Ce legătură are cartea doamnei Sarashina cu arta ceaiului?

Paginile cărţii au fost scrise în anii în care arta ceaiului pătrundea în Japonia. De asemenea, Budismul șlefuia idealul estetic nipon. Doamna Sarashina făcea dese călătorii din capitala Kyoto spre templele budiste. La baza acestor călătorii se afla alt motiv: iubirea pentru natură. De fapt, pelerinajul avea ca scop apropierea de natură, de liniștea din mijlocul ei. Fără a înţelege această călătorie în inima naturii, atât de dragă japonezului, indiferent de epocă, nu poţi înţelege nici arta ceaiului. Așadar, poţi călători în Japonia poeziei datorită impresiilor din As I Crossed a Bridge of Dreams. Cartea include și o introducere în cultura epocii Heian. Vei avea parte de multe revelaţii citind-o.

Poţi comanda volumul de pe Cărturești, Elefant.ro

 

The Narrow Road to the Deep North

Poetul Matsuo Basho este un simbol al Japoniei. De numele său se leagă și bijuteria literară tradusă în engleză cu titlul The Narrow Road to the Deep North. Cartea este compatibilă cu idealul exprimat de un maestru în arta ceaiului. Poetul îmbină frumuseţea efemeră cu trecerea spre lumea spirituală.

Dacă vrei să te refugiezi într-un colţ de liniște alături de un ceainic, poţi citi și The Narrow Road to the Deep North. Imaginile poetice, impresiile și gândurile lui Basho te vor călăuzi în inima Japoniei.

Poţi comanda volumul de pe Libris, Cărturești, Elefant.ro

 

Arcașul fără arc

Arta ceaiului a fost și o punte între China și Japonia. La mijlocul punţii se afla și Coreea. Din aceste trei ţări vin legendele, miturile și poveștile cu tâlc din colecţia Arcașul fără arc. Bijuteriile din Arcașul fără arc au fost reunite în acest volum și traduse la iniţiativa expertului în cultura japoneză Ştefan Liiceanu. Așadar, poţi lăsa aromele ceaiului aburind să se amestece delicat și rafinat cu metaforele din aceste scrieri.

Poţi comanda volumul de pe LibHumanitas, Libris, Cărturești, Elefant.ro

 

Povestiri de ţinut în palmă de Yasunari Kawabata

Japonezii sunt și niște experţi în arta miniaturilor în proză. Peste 100 de astfel de miniaturi au fost scrise de Yasunari Kawabata. Le poţi regăsi în colecţia Povestiri de ţinut în palmă. În timp ce fuioarele de abur aromat umplu camera unde te bucuri de arta ceaiului, povestirile lui Kawabata vor deveni legătura ta cu lumea afectivă a japonezului.

Povestirile lui Yasunari Kawabata leagă vechea Japonie cu Japonia fascinată de arta scriitorilor occidentali inovatori. În unele povestiri simţi și influenţa scriitoarelor din perioada Heian, cu ale lor impresii de călătorie. În altele ai impresia că vezi personajele unor cineaști japonezi deveniţi clasici, precum Mizoguchi și Ozu.

Poţi comanda volumul de pe LibHumanitas, Libris, Cărturești, Elefant.ro

Te invităm să citești și articolul 9 romane coreene surprinzătoare.

9 romane coreene surprinzatoare

 

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here