Viaţa unui om nu este ferită de pierderi, dezamăgiri sau clipe tumultuoase. Totuși, Oase solare (tradus de Veronica D. Niculescu la Ed. Polirom) – un roman scris sub forma rememorării unei existenţe umane – îndeamnă cititorul să-și acorde un răgaz care să-l decupleze de la agitaţia din jur și din interior. Mike McCormack derulează meditativ povestea unui personaj din alte vremuri, dar care poate spune multe despre cum alegem să trăim în ale noastre.
Memorie și detalii picturale
Personajul central din Oase solare își revede viaţa calm. Gândurile sale împrumută fluiditatea memoriei întâlnite la un protagonist din romanele lui Proust, iar amintirile se apropie de cadrele poetice ale unui film de Terrence Malick, datorită insistenţei contemplative asupra anumitor detalii sau imagini picturale. Aceste imagini vorbesc subtil în locul replicilor lămuritoare, lăsând să se întrevadă un sens filosofic profund.
Povestea unui om cuminte
Prin vocea lui Marcus, personajul central, Mike McCormack își invită cititorul să se gândească la propria existenţă. Irlandezul Marcus ar putea fi de fapt orice om obișnuit. Aparent nimic spectaculos în viaţa lui Marcus. Este un angajat responsabil. Are calităţile unui soţ devotat (cu excepţia unei singure scăpări din tinereţe, regretată apoi toată viaţa). Reușește să rămână un părinte răbdător și tolerant cu noua generaţie ce nu i-a preluat valorile.
Viaţa lui Marcus decurge în ritmul celor cuminţi. Alege să evite excesele, preferând un parcurs aproape liniar. Totuși, modul în care își povestește existenţa liniștită îi transformă evoluţia banală, de om la locul lui, într-un spectacol. Este un spectacol lipsit de spectaculos, dar plin de revelaţii pline de semnificaţii răvășitoare.
Plăcerile oferite unui celui răbdător
Marcus va fi apreciat mai mult de cei ce au răbdare cu personajele care își dezvăluie adâncimile mai lent. El preferă să-și dizolve amintirile în farmecul nostalgiei delicate. Păstrează ritmul meditativ chiar și atunci când anumite evenimente dramatice ar fi solicitat desfășurări emoţionale stridente.
Scriitorul Mike McCormack preferă să-ţi dezvăluie viaţa lui Marcus într-un stil deloc intruziv sau clar. Nu asiști la clasica desfășurare cronologică a etapelor existenţiale. Marcus își derulează viaţa fragmentar. Nu își ordonează amintirile revenite la suprafaţă. Le permite să se cheme unele pe celelalte. Să se adune prin asocierile capricioase ale memoriei afective. Iar amintirile sunt la rândul lor chemate de anumite detalii ce-ţi vor părea terne.
Amintirile și frumuseţea vizuală
O clădire, un câmp, o discuţie aprinsă, imaginea unor sate văzute în drum spre casă, o masă din bucatarie sau un peisaj din Irlanda rurală declanșează o derulare anarhică a unor amintiri. Sunt amintiri despre alegerile din trecut. Revede întâlnirea cu femeia ce avea să devină marea lui iubire și mamă a copiilor săi. Resimte amarul după despre marea lor ceartă, în urma deconspirării unei infidelităţi. Reinterpretează legătura cu tatăl său, căruia îi plăcea să pescuiască-n larg. Meditează asupra unor temeri referitoare la boală și abandon.
Amintirile personajului sunt întotdeauna însoţite de imagini cufundate în frumuseţea limpede sau în mister. Plutesc într-o lumină contemplativă, uneori senină precum cea dintr-o zi de vară, alteori ameninţată de umbrele tristeţii. De cele mai multe ori, vei avea impresia că privești o expoziţie de artă fotografică. Miza ei trece în plan filosofic, datorită unui mesaj existenţialist. Marcus nu este doar un personaj. El devine un simbol al fiinţei umane, al urmelor pe care reușește sau nu să le lase după o existenţă.
Recuperarea unei tipologii
Romanul Oase solare îţi dau impresia că asiști de fapt la încercarea lui Mike McCormack de a recupera o tipologie. Corectitudinea lui Marcus este aproape ireală pentru zilele noastre. La fel și preocuparea lui pentru salvarea stabilităţii asemănate cu tihna și bucuria prin care își acceptă o viaţă fără prea mari trepidaţii. Respiră firescul ordinii și al răbdării într-un secol dependent de adrenalina vitezei și deloc primitor cu dependenţii de rutina securizantă. Aceste calităţi îţi dau impresia că Mike McCormack este asemenea unui arheolog obsedat de salvarea amintirii unei lumi apuse.
Sensibilatea inginerului
Marcus insistă să ne amintească și mai ales să-și amintească lui însuși că este un inginer. Un inginer care, de-a lungul anilor, și-a transformat profesia într-o menire. A fi inginer este un mod de a privi lumea, de a te ancora în ea. Menirea unui inginer înseamnă pentru el a duce precizia la un nivel superior, unde exactitatea întâlnește filosofia, deși Marcus nu filosofează, ci se oprește la observaţiile spontane despre lumea din jur. Totuși, aceste observaţii capătă o densitate metaforică demnă de poezia în proză. Nu de puţine ori, aceste observaţii trec de imediat și ajung în zona reveriilor ce ar fi devenit aur curat pentru un pictor suprarealist.
Omul și epoca lui
Cititorii vor fi cuceriţi de Marcus datorită apetitului său pentru detalii. Are precizia inginerului în captarea detaliilor și în organizarea lor, dar și acea sensibilitate demnă de un artist plastic pasionat de poezie. Transformă detaliile captate în imagini cu sens. În aceste imagini sunt închegate sentimentele rămase în urma experienţelor ce l-au marcat. Vei fi cucerit și de reflecţiile prin care a făcut să rezoneze în lumea lui interioară marile schimbări sociale și politice din Irlanda tinereţii sale.
Deși pastrează ritmul unui roman despre un personaj absorbit în lumea lui interioară, Oase solare poate fi analizat și din perspectiva radiografiei unei ţări. Evenimentele din viaţa protagonistului se împletesc vital cu metamorfozele sociale din Irlanda.
Probleme comune pentru Vest și Est
Mulţi vor afirma că povestea lui Marcus este o tentativă de a le aminti cititorilor de schimbările bruște prin care a trecut societatea irlandeză în ultimele cinci decenii. Însă Mike McCormack leagă mica și marea istorie subtil și natural, fără a impune un mesaj sau o cheie a lecturii. Totusi, cititorii din estul Europei s-ar putea să le acorde o atenţie deosebita paginilor în care Marcus, în calitate de inginer, este implicat în proiectele urbanistice ale primăriei. Fiind un angajat cinstit, va dezvălui lupta inegală a profesionistului cu politicianul obtuz și oportunist, care pune succesul electoral pe primul plan, în detrimentul interesului pentru binele comun.
Unele dintre cele mai frumoase pagini dedicate iubirii dintr-o căsnicie
Oase solare poate fi considerată și o reflecţie plină de sensibilitate despre urmele rămase în memorie, dar mai ales despre nevoia de Celălalt. Celălat este soţia lui Marcus. De fapt, întreaga lui existenţă este un omagiu adus echilibrului în doi, iubirii ce trece de la văpaia pasiunii la siguranţa și duioașia stabilităţii prin prezenţa neîntreruptă a celuilalt.
Vei descoperi în Oase solare unele dintre cele mai frumoase pagini dedicate iubirii unui bărbat pentru cea devenită soţia lui. Marcus pare de modă veche, mult prea devotat pentru zilele noastre, însă nici pe departe naiv. Cititorul va descoperi un om bine înfipt în schimbările epocii sale, având o conștiinţă de sine stimulată de observaţiile pertinente și uimitoare asupra lumii.
Stabilitatea ca nevoie de sens
Cuminţenia lui Marcus nu este nici pe departe un semn al conformismului obtuz. Nu are la bază frica de noutate, ci nevoia de a găsi un sens. Iar nevoia de sens este precum o busolă ce indică mereu stabilitatea în cazul său. Nu întâmplător, Marcus face referire la exactitatea căutată în meseria de inginer ori de câte ori cugetă filosofic, reinterpretând obsesiv rostul existenţa ori scăpările din trecut.
Reinterpretarea unui model masculin din trecut
Oase solare va rămâne în mintea cititorului și sub forma unei tentative de a imortaliza un portret masculin ce pare pierdut în trecut. Acest portret devine simbolul unei lumi ce se agaţă de stabilitate. Dar este vorba despre acea stabilitate care, pentru un model masculin asemenea lui Marcus, înlocuia obligaţia conformismului cu nevoia de împăcare cu sine, cu propria conștiinţă, prin ordonarea lumii. Marcus va rămâne în mintea cititorului drept omul ce vedea poezia și bucuria de a fi acolo unde alţii ar fi văzut doar obsesia unui inginer pentru precizia ce nu admitea devieri creative, metaforice.
Poţi comanda romanul de pe site-urile Polirom, Libris, LibHumanitas, Cărturești, Elefant.ro
Citește și 13 romane despre iubiri pătimașe
