Recenzie – Lectii americane – O calatorie prin istoria literaturii universale

0
43

Lecţii americane este o carte receptată cu multă voluptate. Plăcerea lecturii este stârnită și întreţinută abil de Italo Calvino. Te invită într-o călătorie irezistibilă. O călătorie prin care vrea să reviziteze lumile din cărţile și epocile asociate cu adevărate revoluţii în istoria literaturii.

Vei fi atras de legăturile ingenioase pe care Italo Calvino le descoperă între diferite opere literare și domenii care se intersectează în operele-cult ale omenirii. Așa cum a demonstrat-o în romanele și povestirile sale, Italo Calvino are un stil care te face să-i parcurgi cu nesaţ fiecare pagină. De fapt, cu fiecare pagină ai impresia că se aprind mici scântei generate de revelaţii. Sunt acele revelaţii despre modul în care marile epoci și opere comunică dincolo de timp.

Îi vei redescoperi într-o nouă lumină pe Borges, Joyce, Proust, Musil, Shakespeare, Boccaccio sau Dante. Nu vor lipsi nici observaţiile despre literatura bazată pe oralitate. Calvino arată modul în care poveștile tradiţionale siciliene pot deveni adevărate lecţii despre cum putem scrie azi un text atractiv.

De ce Lecţii americane?

Lecţii americane include conferinţele pe care Italo Calvino le-a susţinut la Harvard, în timpul anului academic 1985-1986. Cu 15 ani înaintea intrării într-un nou mileniu, scriitorul se reîntorcea spre trecutul literaturii pentru a vorbi despre cum va arăta viitorul ei. Însă nu doar istoria literaturii îl preocupa. În viziunea lui Italo Calvino, viitorul literaturii însemna însuși viitorul omenirii.

Invitaţia de a susţine aceste conferinţe face parte dintr-o tradiţie. Fiind primul autor italian invitat să ia parte la tradiţia conferinţelor de la Harvard, Calvino s-a simţit onorat. Era pus în aceeași galerie cu marii scriitori faţă de care dezvoltase un cult. În același timp, a simţit responsabilitatea venită odată cu asumarea unei misiuni. În conferinţele sale a reușit să traseze niște legături fascinante între literatura italiană veche, cea avangardistă și marea literatură universală.

Literatura din trecut și omenirea de azi

Datorită identificării acestor legături între epoci și cărţi, se poate vorbi despre uimitoarea intuiţie a lui Calvino. Precum un vizionar, scriitorul italian anticipase modul în care urma să evolueze relaţia omului actual cu literatura, dar mai ales cu modul de a recepta informaţiile.

Vorbindu-le acum trei decenii studenţilor despre calităţi precum: lejeritatea, rapiditatea, exactitatea, vizibilitatea, multiplicitatea, analizând marile opere literare, Italo Calvino vorbea de fapt despre noi, despre modul în care ajungem să ne conectăm azi la evenimentele din jur, să le transformăm în relatări, în imagini. De asemenea, a prezis modul în care viitorii autori (re)scriu poveștile după care tânjim și care ne influenţează mai mult sau mai puţin subtil. De fapt, conferinţele sale demonstrează capacitatea uimitoare a marilor scriitori și poeţi de a privi dincolo de epoca lor. Leopardi, Shakespeare, Cyrano de Bergerac ori Dante au fost niște precursori ai marilor avangardiști ce urmau să se nască abia peste secole.

Prin exemplele alese din cărţile despre care vorbește în aceste conferinţe, Italo Calvino dărâmă un mit periculos. Este mitul fals al omului de litere ce se rupe de realitate. Contrar prejudecăţilor, scriitorii nu stau deloc departe de restul oamenilor. Paginile din Lecţii americane demonstrează că tocmai scriitorii și poeţii consideraţi aerieni erau de fapt cel mai bine ancoraţi în realitate. Au extras ce avea mai bun epoca lor pentru a prezice viitorul omului în raport cu sine, cu alţii, cu știinţa.

Labirintul marelui roman modern

Unele dintre cele mai frumoase pagini ale cărţii le sunt dedicate autorilor ce și-au dorit să scrie romane vaste, precum o enciclopedie. Este o enciclopedie ce se transformă într-un labirint interminabil în imaginarul unui mare autor.

În acest labirint se intersectează uneori suprarealist informaţii din mai multe domenii. Italo Calvino admiră stilul marilor scriitori ai secolului XX care au scris romane-cult, vaste, alambicate. Pentru Calvino, erudiţia acestor scriitori era forma unui ideal. Prin acest ideal, sperau să aducă împreună acele părţi ale fiinţei umane aflate adesea în conflict: afectivitatea, iraţionalul, raţionalul reprezentat de exactitatea știinţifică. De fapt, în toate conferinţele sale, Italo Calvino amintește de obsesia pentru explorarea contrariilor.

O conferinţă este asemenea unui roman

Ultimul capitol din Lecţii amercane analizează asemănarea dintre o conferinţă și un roman. Ideea asemănării dintre stilul unei conferinţe și arta romanului pleacă de la interesul lui Calvino pentru marele roman postmodern. Acest gen de roman unește plăcerea narativă cu trimiteri savante, într-un stil aparent lejer, ludic, ori, dimpotrivă, contorsionat, precum o casă-labirint.

Pentru a scrie un roman, trebuie ales nu doar subiectul. Trebuie ales un stil aparte. Sunt organizate informaţiile ce aparţin mai multor domenii. Sunt căutate și trasate legăturile dintre aceste informaţii. Apoi trebuie găsite forma și ritmul. Conferinţa presupune același talent cu al povestitorului sau cu al autorului de romane având o amploare enciclopedică. Totodată, conferinţele trebuie să atragă, să trezească pofta de explorare. Acest apetit pentru explorare îţi va rămâne în urma lecturii. Te va împinge în prima librarie sau te va face să cauţi în bibliotecile virtuale globale anumite romane sau eseuri despre care nu știai, însă despre care ţi-a vorbit captivant un scriitor precum Italo Calvino.

Dacă ţi-a plăcut recenzia despre Lecţii americane, poţi comanda volumul de pe Libris, Cărturești sau Elefant.ro

 

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here