Recenzie – Felix si izvorul invizibil – Din Parisul boem intr-un Senegal vindecator

0
205

Felix și izvorul invizibil îţi confirmă încă o dată acele motive luminoase ce te fac să cauţi fiecare nou roman scris de Eric-Emmanuel Schimitt. Aceste motive includ mesajul umanist, căldura personajelor, tolerenţa în faţa diversităţii de orice fel, umorul tandru și reinterpretările pline de revelaţii date unor evenimente cotidiene.  

Bun venit în inima boemă a Parisului!

Ca-n aproape toate cărţile lui Eric-Emmanuel Schmitt, personajele alcătuiesc un spaţiu securizant, căutat adesea în romanele scriitorului preferat. Este un spaţiu care vrea să-ţi demonstreze că toţi cei ce mai cred în finaluri fericite și în vindecarea unor suflete rătăcite sau traumatizate nu sunt niște naivi care merită ridiculizaţi.

Noul roman al lui Eric-Emmanuel Schmitt te aduce în inima boemă a Parisului. Firul evenimentelor începe să se desfășoare chiar în faimosul Belleville, cartierului lui Edith Piaf. Aici se află cafeneaua unei femei din Senegal, pe nume Fatou. Ea ajunge, în adolescenţă, la Paris.

Un personaj feminin pe care-l vei iubi

Agreabilă, tenace, puternică, Fatou este pregatită să-l întâmpine cu zâmbetul pe buze și cu amabilitatea nedisimulată până și pe acel client bizar, considerat o paria sau un ratat de către ceilalţi. Fatou îţi dă de înţeles imediat că nu vei găsi o simplă cafenea.

Deloc pretenţios, dar extrem de primitor, micuţul ei local devine o lume în sine. Nu-ţi ia mult până să descoperi că pășești de fapt în lumea unei femei care știe să creeze un spaţiu primitor aparte.

Cafeneaua lui Fatou amintește de farmecul acelui Paris din filmele vechi, aparţinând unui timp ceva mai răbdător. Vei descoperi un Paris al cafenelei-reper deschise pentru a fideliza, pentru a le permite unor oameni din medii și culturi diferite să se apropie.

O cafenea cât o lume vastă

Clienţii fideli ai cafenelei La Muncă, deţinută de senegaleza Fatou, alcătuiesc imaginea unui Paris mozaicat. Fiecare are maniile, dramele și frazele sale comice în momente de amărăciune. Aici găsești întreaga omenire condensată într-o metropolă multiculturală și multistratificată.

Datorită modului în care autorul știe să valorifice potenţialul fiecarui personaj secundar ce populează cafeneaua lui Fatou, romanul Felix și izvorul invizibil ajunge să te farmece. Totodată, îţi va da impresia că ţi-ai făcut noi prieteni. Acești prieteni, clienţi fideli al cafenelei, devin asemenea rudelor protectoare pentru fiul lui Fatou, pe nume Felix.

Felix, un puști între două lumi

Felix are doisprezece ani și este crescut de o mamă singură. Nu simte lipsa tatălui. Fatou îi este suficientă. Ambii locuiesc în mansarda imobilului la parterul căruia se află cafeneaua. Despre tatăl său, Felix știe prea puţine. A fost un frumos marinar venit din Antile, pe care mama lui l-a folosit pentru a-și oferi copilul visat.

În ciuda misterului ce învăluie imaginea tatălui absent, preadolescentul Felix crește armonios, deschis la minte, senin. Tactul mamei sale, dovedit în construirea unor punţi între clienţi având mentalităţi diferite, îi dă impresia că poate găsi o mare familie în cafeneaua unde își face și temele, ajutat fiind și de o vânzătoare de plăceri ce visase cândva să devină contabil.

Drama ce duce spre niște rădăcini îndepărtate

Mama lui Felix este imaginea femeii independente venite de peste mări și ţări pentru a înfrumuseţa viaţa afectivă a Parisului mozaicat. Își conduce singură afacerea. Este muncitoare, iar prezenţa ei devine un veritabil medicament pentru mulţi oameni triști. Nu pare să aibă nevoie de un bărbat care să o sprijine…până în momentul în care tentativa de a face niște modificari legate de cafenea o aruncă într-un hău al nefericirii.

Când oaza de liniște din cafeneaua lui Fatou este ameninţată, în lumea lui Felix apar doi bărbaţi ce au marcat existenţa mamei sale. Fiecare a reprezentat o parte din lumea ascunsă a lui Fatou. Datorită intervenţiei acestor bărbaţi, ești luat din Paris pentru a-l însoţi pe Felix în Senegal. Aici, el speră să-și vindece mama de nefericire.

Interpretări din înţelepciunea străveche

Nefericirea lui Fatou era de fapt o depresie puternică. Dar în ochii unchiului nonconformist din Senegal, mama lui Felix era un mort viu. Fatou cea veselă disparuse, iar în locul ei rămăsese o iluzie. Felix trebuie să o readucă la viaţă pe adevărata Fatou.

Ajuns în Senegal, Felix va descoperi astfel o nouă perspectivă asupra depresiei, ce-l ajută să-și cunoască mai bine originile africane. Această perspectivă pune accentul pe forţa vindecătoare a naraţiunilor personale, a simbolurilor și a metaforelor. În Africa lui Fatou, cei depresivi nu sunt etichetaţi sau marginalizaţi.

Explorarea unei alte culturi

Așa cum face în majoritatea romanelor și povestirilor sale, și-n romanul Felix și izvorul invizibil, Eric-Emmanuel Schmitt împinge evenimentele către o turnură neașteptată, căreia îi dă niște sensuri demne de o parabolă. Aceste sensuri vorbesc despre teme precum solidaritatea, reconectarea la rădăcinile culturale și înţelegerea identităţii.

Călătoria din Paris până-n Senegalul ancestral este un prilej folosit de Eric-Emmanuel Schmitt pentru a susţine credinta lui în apropierea culturilor. Nu există graniţe între imaginar și real, între occidental și exotic. Pentru Eric-Emmanuel Schmitt, culturile, fie ele și îndepărtate geografic unele de celelalte, sunt de fapt asemenea unor vase comunicante. Dinamica uneia le influenţează pe celelalte.

Invitaţie la călătorie

Citind Felix și izvorul invizibil, ai impresie că descoperi o încăpere secretă în spatele cafenelei lui Fatou. Este o încapere ce-ţi permite să treci din Parisul actual într-un Senegal bine legat de arhetipuri și de ritualuri.

Intiţial ai impresia c-ai pășit într-un Senegal ce păstează imaginea unei Africi vrăjitoresti, dominate încă de superstiţii incompatibile cu așa-zisa lume civilizată. Însă Eric-Emmanuel Schmitt are la activ multe lecturi ce reflectă pasiunea lui pentru istoria civilizaţiilor și pentru psihologie. Astfel, unește procuparea occidentalului pentru psihologia transgerenaţională cu nevoia popoarelor africane de a fructifica poveștile și bogăţia de simboluri pentru a oglindi toate acele stări sufletești prea dureroase pentru a fi rostite în cuvinte.

Prin romanele sale, Eric-Emmanuel Schmitt pledează pentru o îmbrăţișare a diversităţii, mergând pe calea unei explorări culturale. Unii ar spune că nu este decât un alt roman accesibil. Totuși, Felix și izvorul invizibil poate fi un punct de îmbarcare într-o vastă călătorie. Îţi va stârni curiozitatea de a căuta mai multe informaţii despre Senegal și despre ţările învecinate, cum este și Mauritania. Poţi comanda romanul de pe LibHumanitas, Libris, Cărturești, Elefant.ro

Citește și articolul despre cartea Răzbunarea iertării

Razbunarea iertarii – Tandra si rascolitoare

 

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here