Recenzie – Eu si Marilyn – Solidaritatea feminina in razboi

0
81

Îţi dai repede seama că ai în faţă romanul unei autoare implicate și în lumea filmului, în calitate de scenaristă. Eu și Marilyn include ritmul, tensiunea, intensitatea și personaje feminine șarmante, expresive și curajoase demne de un film ce umple sălile de cinema. O eventuală ecranizare ar avea șansele unei nominalizări la Oscar.

Fotografia devenită simbol

Ji-Min Lee pleacă de la o imagine demnă de o scenă iconică dintr-un film. Este vorba despre celebra fotografie în care adorata zeiţă a Hollywood-ului, Marilyn Monroe, este surprinsă cântând în faţa miilor de soldaţi americani trimiși pe frontul din Coreea, la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Unii ar considera fotografia și un colaj suprarealist. Alţii ar vedea un manifest împotriva razboiului. Pentru autoarea Ji-Min Lee, fotografia devine un simbol al feminităţii care supravieţuiește în cele mai urâte momente ale omenirii.

Deși frapant, contrastul dintre ţinuta de gală a lui Marylin, cu a ei aură glam, și mizeria umilitoare îndurată de femeile din Coreea nu irită. Acest contrast este deviat inteligent și credibil în zona solidarităţii feminine. Simbolul feminităţii descătușate – adesea dorită, uneori blamată – întruchipat de Marilyn Monroe, putea reprezenta și un model pentru multe femei din Coreea modernă.

Vocea femeilor neauzite

În ciuda unei vieţi apăsătoare, femeile asiatice din anii postbelici prinseseră gustul emancipării. Ajunseseră să se bucure chiar și de libertatea de a intra în saloanele de dans rezervate până atunci occidentalelor ajunse în Asia. De fapt, personajul feminin coreean angajat pentru a-i ţine de urât lui Marilyn Monroe te face să afirmi că-n absenţa războiului dintre Nord și Sud toate femeile noii generaţii din Coreea ar fi avut șansa de a cunoaște faima și libertatea unei dive occidentale.

Diva și curajoasa tânără din Coreea

Eu și Marilyn are un titlu înșelător. Te face să-ţi imaginezi un roman despre marea diva și un iubit ce și-a scris amintirile sub vraja nostalgiei rămase după un trecut strălucitor. Însă este vorba despre amintirile unei tinere ce a supravieţuit după războiul peste care s-a suprapus o iubire marcată de un triunghi amoros ce a provocat o tragedie. Numele acestei tinere a fost americanizat de unul dintre amanţii ei. I se va spune Alice.

Alice ajunge să lucreze pentru armata americană staţionată în Coreea la finalul Războiului. Este aleasă datorită interesului pentru învăţarea limbilor străine. La un moment dat, ajunge la șefii ei vestea legată de vizita lui Marilyn Monroe în Coreea. Prezenţa divei ar putea ridica moralul trupelor americane. Alice primește astfel rolul de a o întâmpina pe Marilyn Monroe. Tot ea îi va fi ghid în Coreea.

Adevărata vedetă din roman

Marylin Monroe este o personalitate feminină demnă de un roman cu șanse de a fi bestseller internaţional. Totuși, ea este un personaj șters în acest roman. Devine mai degrabă unul clișeistic. În prim-plan este de fapt Alice din Coreea. Având farmecul unei femei asiatice educate și emancipate și tenacitatea unei supravieţuitoare pe care o admiri, Alice va trece prin niște întâmplări ce ar eclipsa biografia plină de suișuri și coborâșuri a lui Marilyin Monroe.

În paralel cu momentele petrecute de Alice în compania lui Marilyn Monroe încep să fie derulate imaginile războilui uitat (așa cum a fost numit cel ce a dus la divizarea brutală a Coreei). În timp ce pământul vibra din cauza tropăielilor de puști excitaţi ale soldaţilor americani vrăjiţi de prezenţa lui Marilyn Monroe, Alice își amintea de trepidaţiile sinistre ale unei capitale bombardate și făcute scrum. Își mai amintea și de evadarea de sub nasul armatei din Nord, pentru a fugi în Sudul liber. Peste toate aceste amintiri se prăbușește durerea lăsată în urmă de consecinţele unui gest de răzbunare. Alice nu își poate ierta gestul necugetat ce a schimbat pentru totdeauna viaţa unuia dintre iubiţii ei.

Noul mesaj atribuit fotografiei iconice

Întâlnirea dintre diva americană și Alice nu este decât un pretext pentru a spune povestea femeilor din Coreea. Alice este un portret devenit un simbol al acestor femei, aflate în zorii emancipării.

Povestea lui Alice pare desprinsă din fotoreportajele jurnaliștilor premiaţi după ce au surprins ororile de pe front. Vezi aceleași femei de o expresivitate uluitoare și emanând o forţă inepuizabilă. Sunt femeile care găsesc resurse interioare nebănuite pentru a o lua de la capăt, într-o lume schimbată peste noapte.

Pagini pentru memorie

Scriitoarea Ji-Min Lee transformă documentarea ce stă la baza romanului în imagini persistente. Are flerul unui fotograf capabil de a capta efemerul. Autoarea este asemenea unor fotografi ajunși pe frontul războaielor civile, precum Henri Bresson, Robert Capa ori Sebastiao Salgado. Demonstrează că știe la fel de bine să detecteze clipa trecătoare ce are potenţialul unui semnal de alarmă devenit etern. Asemenea unui regizor empatic, le atribuie anonimilor din fotografiile din război o poveste care să-i scoată din groapa comună a uitării. Mizează pe scene și descrieri ale zbaterilor umane ce-ţi rămân în memorie multă vreme după citirea ultimei pagini.

Asemenea multor cărţi dedicate femeilor ce au trecut printr-un război cumplit, Eu și Marilyn a lăsat să pătrundă razele speranţei. Femeile coreene din acest roman se agaţă de farmecul vieţii cu orice preţ. Chiar și atunci când se declară niște morţi vii, când nu mai au pentru ce trăi. Alice mai are câteva misiuni înainte de a încheia socotelile cu ea însăși, cu propria conștiinţă. Una dintre misiuni este legată de fantomele trecutului, faţă de care se simte îndatorată.

Puntea emoţională dintre femeile venite din culturi diferite

Mulţi cititori vor aprecia acest roman datorită modului în care îi va face să cunoască mai bine istoria uitată. Alţii vor observa și modul în care este construită și puntea emoţională între cele două femei din lumi și culturi diferite.

La început, în ochii lui Alice, Marilyn este o norocoasă. Este admirată până la venerare. Diva nu trebuie să se trezească din vis pentru a nimeri în coșmarul unei ţări devastate. Plutește peste război fără griji, într-o superbă rochie ce-i pune în valoare trupul perfect și luminozitatea sidefie. Nu a cunoscut foametea și nu a fost nevoită să-și vopsească părul cu tot felul de substanţe folosite de Alice după șocul asociat traume ce i-a albit podoaba capilară peste noapte. Însă Alice nu este invidioasă. Își dă repede seama că fericirea lui Marilyn este doar masca unei femei chinuite. Diva este la fel de vulnerabilă.

Un roman al aducerii aminte

Eu și Marilyn este un roman al recuperării. Dar nu se referă doar la recuperarea unei părţi a memoriei colective prin studierea istoriei. Asemenea unui scenarist fascinat de personajele sale, Ji-Min Lee vrea să recupereze micile istorii. Ea scoate din mulţime anonimii, mai ales anonimele. Romanul salvează de la uitare eroinele ignorate, ce au dus pe umeri efectele războiului. Ji-Min Lee ne dă însă de înţeles că femeile din Coreea nu s-au lăsat doborâte. Nu au permis deformarea. Umerii pe care au portat poverile amintirilor nu s-au lăsat înconvoiaţi. Femeile coreene amintite au răzbit așa cum se putea răzbi în acele vremuri: prin efortul de a supravieţui aducând înapoi firescul.

Poţi comanda romanul de pe LibHumanitas

Te invităm să citești și articolul 15 cărţi de beletristică fascinante pe care să nu le ratezi

15 carti de beletristica fascinante pe care sa nu le ratezi

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here