O zi de Decembrie include genul acela de poveste simpatică, dulce şi tandră de sezon. Amuză şi înduioşează, aşa cum o fac majoritatea filmelor difuzate între Crăciun şi Revelion. Sunt incluse încurcăturile, situaţiile imprevizibile, trăirile secrete, oscilaţia între propria fericire şi loialitatea faţă de cea mai buna prietenă şi excursia vindecătoare într-un paradis exotic situat pe ţărmurile asiatice.
Cartea lui Josie Silver este reconfortantă pentru cei ce preferă varianta în proză a filmelor de public, despre acei romantici incurabili, cărora Decembrie le promite găsirea sufletului-pereche. Povestea începe în stilul unui romance urban, într-o zi de 21 decembrie petrecută în aglomerata Londră cu ai ei locuitori intraţi în cursa pentru găsirea celui mai bun cadou de Crăciun. Printre cei ce se pierd în mulţimea cuprinsă de obsesia bifării celor mai multe activităţi în cel mai scurt timp este şi Laurie, o variantă abia ieşită din studenţie a lui Bridget Jones.
Obosită după o zi solicitantă petrecută la recepţia unui hotel în timp ce visează să îşi facă în sfârşit debutul în lumea revistelor de mare tiraj, Laurie se urcă într-un autobuz supraetajat aglomerat, a cărui fereastră îi permite să îl zărească pe cel ce va deveni bărbatul vieţii ei. Îl fixează cu privirea sentimental, reuşeşte să îi atragă atenţia, însă el nu apucă să se urce în autobuz, şi nici ea nu poate coborâ la timp.
Hotărâtă să îşi regăsească sufletul-pereche rătăcit în staţia de autobuz, Laurie îl va căuta pe cel zărit în acea zi de 21 decembrie. Timp de un an va cutreiera străzile şi barurile din Londra, însă nu îl va găsi…până când Sarah, irezistibila ei prietenă şi colegă de apartament i-l va prezenta pe noul său iubit, un Mr. Perfect pe nume Jack O’Mara. Dar Jack este nimeni altul decât bărbatul din staţia de autobuz şi din visurile romantice ale lui Laurie.
Se pare că Jack a provocat acelaşi gen euforic şi năucitor de îndrăgostire la prima vedere şi în cazul lui Sarah. Dar Sarah nu bănuieşte că Jack este cel pe care Laurie îl consideră bărbatul perfect, acel suflet-pereche ce îi este predestinat oricărei visătoare luate peste picior de către sceptici. Şi nici Laurie nu are de gând să îi spună, mai ales când Jack se preface destul de convingător că nu îşi mai aminteşte de întâlnirea din staţia de autobuz, deşi are fantezii cu Laurie, condamnabile după codul fidelului ideal(izat).
Laurie alege supliciul tăcut. Pentru ea, Sarah este precum o soră şi nu ar vrea să o piardă. Nici Jack nu vrea să o piardă pe Sarah, cea ravisantă, îndrăzneaţă şi extrem de sexy, pe care o aşteaptă o carieră în televiziune. Laurie dă semne de resemnare. Acceptă statutul de prietenă a lui Jack, reprimându-şi gesturile provocatoare în preajma lui. Se simte vinovată din cauza sentimentelor faţă de cel pe care prietena sa cea mai bună îl consideră la rândul ei bărbatul fără de care nu ar putea fi împlinită.
Când Jack are o scăpare şi o sărută pătimaş pe Laurie, apoi o roagă să ascundă această întâmplare faţă de Sarah, Laurie îşi face bagajele, renunţă la jobul de la hotel şi pleacă pentru câteva luni în Thailanda. În Koh Lipe, unul dintre paradisurile ţărmurilor thailandeze, Laurie îl va întâlni pe Oscar, un tânăr sexy, protector, şarmant şi mai ales pregătit pentru a-i oferi genul de iubire pe care o aştepta din partea lui Jack.
Oscar este un tânăr bancher londonez care odată ajuns în Thailanda pare a fi bărbatul ideal pentru Laurie. Este atent, se bucură de lucrurile simple, cum ar fi viaţa într-o colibă din care se iese direct în nisipul fin în care îţi tot vine să îţi scufunzi talpile. Adoră tihna propovăduită în broşurile pentru cuplurile dornice de a se regăsi departe de istovitorul Occident, apreciază răsăriturile privite din pragul colibei turistice situate foarte aproape de marea de turcoaz şi mai presus de toate este un fidel gata să îşi petreacă viaţa cu Laurie (cel puţin aşa declară).
Deşi încă nu l-a uitat pe Jack, Laurie îşi dă seama că nu are mari şanse de a trăi acea iubire la care visa în ziua în care l-a văzut pe acesta de la fereastra autobuzului. Aşadar, va începe să trăiască alături de Oscar o povestea de iubire plină de răsfăţ, de ieşiri în localuri de lux, cadouri preţioase, declaraţii tandre şi…replici otrăvitoare aruncate de mama acestuia, tipologia soacrei intrigante, pasiv-agresive, şi a snoabei din high life-ul britanic. Mama lui Oscar este plină de prejudecăţi şi perseverentă în tentativa de a-i induce seninei Laurie impresia conform căreia fiul ei bancher este mult prea perfect pentru ea, de aceea încă se mai gândeste la fosta iubită, provenită din acelaşi mediu select, din care Laurie nu face parte.
Exact când spectatorii acestui romance de sezon începeau să creadă că Laurie merita mai degrabă un bărbat precum Oscar, capabil să îi recunoască meritele, un eveniment neaşteptat va readuce trecutul în prezent, pulverizând liniştea sufletească, deciziile corecte şi prietenia feminină. Relaţia dintre Laurie şi Jack se va schimba, pe măsură ce vor trece zece ani de la întâlnirea din staţia de autobuz şi ultima scenă.
În ciuda respectării unei reţete devenite deja clasice pentru genul acesta de roman, clişeele nu vin la pachet neapărat cu previzibilul enervant. Există multe întorsături surprinzătoare legate de prietenie, secrete, alegerea între bărbatul disponibil şi cel din vis, despre maturizare şi bineînţeles despre găsirea fericirii în cheie romantică.
Josie Silver nu a scris un roman cu pretenţii, dar vei aprecia modul în care ştie să jongleze cu aşteptările consumatorilor de poveşti romantice despre iubiri ale căror protagoniste au acel ceva adorabil, stângaci şi imperfect, pe care îl găseşti la Bridget Jones.
