Killer Joe – trezeste impresii senzoriale

0
784

Adaptare a piesei de teatru omonimă a dramaturgului Tracy Letts, Killer Joe e o comedie neagră care oscilează între umor, batjocură și compasiune în tratamentul unei familii de așa-numiți țărănoi americani. Termenul comun al filmului, de care cu siguranță te-ai mai lovit, este cel de redneck, desemnând populația albilor săraci și needucați, adunată îndeosebi în sudul Statelor Unite.

Denumită generic Smith, familia e compusă din figuri caricaturale și, totuși, credibile. Fiul, Chris, e un pierde-vară dezghețat până la inconștiență, aflat în pericol în urma datoriilor acumulate ca traficant mărunt de droguri. El concepe un plan de a-și ucide mama cu ajutorul unui asasin plătit pentru a încasa polița ei de asigurare. În stratagemă sunt implicați, treptat, toți ceilalți Smiths-i.

 

 

Tatăl – Ansel, jucat în maniera cunoscută, dar savuroasă a lui Thomas Haden Church – e fostul soț al viitoarei victime; un bărbat pasiv, maleabil și fericit în naivitatea sa auto-impusă. Recăsătorit cu o femeie pentru care viclenia și dizgrațiosul par a fi a doua natură,  Ansel e și tatăl inocentei Dottie (Juno Temple). Adolescenta moștenește o naivitate stranie, plusând în naturalețe și puritate – o adevărată pânză albă din perspectiva detectivului corupt "Killer Joe" Cooper (Matthew McConaughey),  totodată asasin part-time.

Greșelile stupide nu întârzie să apară, astfel că banii nu vor ajunge la destinația dorită, iar Dottie este oferită de-a dreptul pe tavă lui Joe.

Filmul are o structură oarecum inegală. Pe parcurs, accentul cade pe trasarea personajelor, menținându-se o intensitate medie.  Acțiunea ia sfârșit, însă, în notă fulminantă cu o scenă "dintr-o bucată"ce trimite la piesa de teatru de unde s-a pornit.

Secvența care încheie Killer Joe, extrem de plastică și încărcată de conflict, pare de neîntrerupt până la stop-ul brusc care i se aplică. Efectul acestui climax neconcluzionat e asigurat, fie că trezește repulsie, admirație sau combinația neașteptată a amândurora.

 

        

 

De teatru amintește și tipul de atenție acordată personajelor. Fără a miza pe analiza profundă de caracter, sunt bine construite situațional, ca și interpretate, înfățișând cu succes latura disfuncțională a subgrupului american white trash.Dinamica relațiilor interesează și amuză în special, dominată de o relaxare generală privind valoarea umană – de pildă, ușurința cu care se negociază pe marginea "predării" mezinei familiei unui criminal, Dottie la rândul ei devenind cel mult curioasă la ideea că mama (abuzivă, într-adevăr)  îi va fi ucisă.

McConaughey joacă singurul rol a cărui demnitate rămâne neatinsă. Joe e figura contrastantă ansamblului, îmbrăcat în negru, de o discreție atrăgătoare. Relația lui cu Dottie pare inițial învăluită în incertitudine, integritatea asasinului începând să se dizolve când elementul sexual devine explicit. În final, "Killer Joe" explodează într-o personalitate perversă și violentă, păstrând în același timp contradicția aerului de judecător-orânduitor al haosului din familia Smith.

Cu critica de rigoare – dezvoltarea înceată a evenimentelor, ce riscă să alunece în monotonie fără scandalosul plonjeu din final – Killer Joe va smulge spectatorului reacții senzoriale, dacă nu emotive, iar interpretările solide și umorul negru bine executat merită văzute. 

Galerie video

SHARE
Articolul precedentUNIFEST 2012
Următorul articolNascut iarna
Esti liber sa alegi. Dar optiunile sunt aproape infinite si timpul este cea mai valoroasa resursa. De aceea, noi te ajutam sa faci rapid alegeri inspirate, inteligente, personalizate. Ce filme sau seriale noi ti se potrivesc, ce locuri interesante poti sa vizitezi, ce carti noi bune merita citite, ce citate si statusuri inspirationale, cum sa economisesti pentru experientele noi si multe altele.

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here