V-am pregătit mai jos mai multe descantece de deochi, descantec de deochi din batrani, cu versurile pe care generații la rând de români le-au folosit atunci când cineva drag a fost deochiat.
Descântec de deochi varianta nr. 1
Fugi deochi,
Dintre ochi,
Că te-ajunge, te sosește,
Și amar te pedepsește
Sabia de foc cerească,
Pronia dumnezeiască.
Să te duci, să piei,
Cum pier negurile
Când bat vânturile,
Cum piere roua la soare,
Cum piere spuma de mare.
Descântec de deochi varianta nr.2
Sari, deochi
Dintre ochi,
Din fața obrazului,
Din zgârciul nasului,
Din creierii capului,
Din măduva osului,
Din ochi
Dintre ochi,
Dintre gene
Și sprâncene.
Să te duci, iar duci,
Unde popa
Nu toacă,
Unde fata
Nu joacă,
Unde cocoș
Nu cântă,
Unde vacă
Nu zbiară,
Unde pisică
Nu miorlăie.
Să te duci la fata lui Ler-Împărat,
Că ți-a pus masă întinsă
Cu făclie-aprinsă,
Cu pahare pline.
Pe … (a se rosti numele celei/celui deochiat) să-l lași
Curat,
Luminat,
De boală scăpat,
Cum Maica Precista l-a lăsat
Ca aurul curat.
Descantec de deochi varianta nr. 3
Cunună-se crai nou
Cu cunună de piatră scumpă
De mult preț.
Lună luminată,
Ce ești în cer
Și pre pământ,
Și vezi toate ce sânt
Pre pământ,
Eu nu mă poci odihni
În casa mea
Și-n sălașul meu
De răul vrajmașilor
Și al pizmașilor,
Cari s-au sculat
Cu multă răutate
Asupra mea
Și asupra casei mele;
Iar tu, lună luminată,
Să nu ai odihnă, nici somn,
Ci să iei farmecii și urâtul
Din casa noastră,
Și din masa noastră,
Și din fața mea,
Și din fața soției mele,
Și din darul nostru,
Și din sporul nostru.
Lună luminată,
De bărbat fapt,
De muieri fapt,
De băiat fapt;
Lună luminată,
Ia faptul din casa noastră,
Și din sporul meu,
Și din sălașul meu,
Și din toate dobitoacele mele,
Și din grădina mea,
Și din pomurile mele,
Și din toate lucrurile noastre,
Și din prejurul casei noastre.
Lună luminată,
Fapt de 99 de chipuri,
Și de 99 de feluri,
Fapt cu lut de la topilă,
Fapt cu creieri de broască,
Fapt cu păr de muieri,
Fapt cu ou de pui înnădușit,
Fapt cu cârtiță,
Fapt cu aruncat în vânt,
Fapt cu urinul înapoi,
Fapt cu rac,
Fapt cu talpă de guzgan orb,
Fapt cu peli de șerpi,
Fapt cu sânge și cu mațe
De arici,
Fapt cu rugumutură de sfredel,
Fapt cu ștreang de om spânzurat,
Fapt cu pui de rândunică,
Fapt cu liliac,
Fapt cu țărână de cai,
Fapt cu seu de vacă crăpată,
Fapt cu sarea vitelor,
Fapt cu culcuș de iepuri,
Fapt cu mână de om mort,
Fapt cu țărână de la mormânt,
Fapt cu vine și gâtlej de lup,
Fapt cu zgură de la cuptor părăsit,
Fapt cu praf de la țâțâna ușii
Fapt cu scîrnă de lup,
Fapt cu cupag de car,
Fapt cu pedică de la mort,
Fapt cu creieri de la coțofană,
Fapt cu resteu,
Fapt cu clocitură de la rațe,
Fapt cu lac,
Fapt din fântână părăsită,
Fapt din răspânturi de drum,
Fapt cu cărbuni,
Fapt cu luatul manei vacilor,
Și al oilor,
Și împrejurul Sfântului Gheorghe,
Fapt cu luatul manei grâului
Și al păpușoilor,
Și a toate semănăturile,
Și din grădini,
Fapt cu usturoi
Descântat la Sfântul Andrei,
Fapt cu strehie,
Fapt cu prăzneală de mâță,
Fapt cu hărășeală de câni,
Fapt cu hârburi
Din nouă târguri împroșcați,
Fapt cu apa de la roata morii
Care împroașcă,
Fapt cu praf
De la scuturătură de găină,
Fapt cu plisc de cioară,
Fapt cu cenușă
Lepădată de la cămeși,
Fapt cu mătură lepădată,
Fapt cu potlogi lepădați,
Fapt cu aramă,
Fapt cu marmură,
Fapt cu cremene,
Fapt cu hârtie,
Fapt cu broască cusută la gură,
Fapt cu făină
Măcinată pe diudor,
Fapt cu turtă de grâu
Și cu țățe de muieri,
Fapt cu legatul cununiei
Flăcăilor și fetelor,
Fapt cu făcutul pe ursită,
Fapt de adus cu farmeci
Pe cari ți drag,
Fapt cu mătrăgună
De a trăi rău în casă,
Și de pagubă,
Și de urât,
Și de nebuneală,
Și de despărțire de soț,
Fapt aruncat în fața casei,
Fapt aruncat în horn,
Fapt în așternut.
Lună luminată,
Lună luminată,
Să vii, să vii
Să iei faptul
Și strigarea,
Și cercarea,
Și pârâciunea,
Și urâtul
De pe lume
Și din casa noastră,
Și din masa noastră,
Și din sălașul meu,
Și din țarina mea,
Și din țărâna mea,
Și din livada mea,
Și din via mea,
Și din meșteșugul meu,
Și din negustoria mea,
Și din sporul meu,
Și din lenevirea mea,
Și din trândăvirea mea,
Și din punga mea cu bani,
Și din lada mea cu straiele,
Și din cuptoarele casei mele,
Și să-l treci din vad în vad,
Și să-l duci prin munți,
Și codri pustii, nelocuiți,
De nicio ființă omenească;
Iar pe noi, și pe copiii noștri,
Și pe cei ce s-ar naște din noi,
Să ne lași curați,
Luminați,
Ca argintul strecurați,
Și ca aurul de curați,
Ca soarele-n senin
Ce luminează din cer…
Descantec varianta nr. 4
Fugiți, gânduri blestemate
Și cugete necurate,
Mergeți în pustietate,
Prin munți, prin văi depărtate,
Fugiți, gânduri
Și descânturi,
Mergeți în alte pământuri,
Risipiți-vă în vânturi,
În mări și-n alte adâncuri.
Veniți, gânduri ușurele,
Din grădini, din floricele,
Goniți cugetele rele,
Să se ducă, să se spele.
Figi, piei, dor, te prăpădește
Și de pietre te lovește;
Sparge-te, te risipește,
Pe (numele celui pentru care se spune descântecul) liniștește.
Ieșiți voi, gânduri urâte,
În cap, în creieri vârâte,
Negre și posomorâte,
Fugiți, mergeți amărâte.
Veniți voi, cugete bune,
De intrați în acest june,
Nu-l lăsați, că se răpune De al dorului cărbune.
Faceți-vă alifie,
La rana lui, doftorie.
Leacul fie, nu fie, Colacul babei să știe.
Descântec de deochi varianta nr. 1 lungă
Fugi deochi,
Dintre ochi,
Că te-ajunge, te sosește,
Și amar te pedepsește
Sabia de foc cerească,
Pronia dumnezeiască.
Să te duci, să piei,
Cum pier negurile
Când bat vânturile,
Cum piere roua la soare,
Cum piere spuma de mare.
D-o fi deochi de fată mare,
Să-i crape țâțele,
Să-i curgă sângele,
Ibovnicul să-și urască.
D-o fi deochi de femeie măritată,
Să-i crape țâțele,
Să-i curgă laptele,
Să-i moară Mărtin de foame,
s-o urască bărbatul.
D-o fi deocheat de bărbat ne-nsurat,
Să-i crape brațele,
Să-i curgă sângele,
Să-și urască ibovnica.
D-o fi deocheat de fete mărunțele
Și băieții mărunței,
Să le crape călcâiele,
Să le curgă sângele,
Să nu mai deoachie.
Sari, deochi
Dintre ochi,
Din fața obrazului,
Din zgârciul nasului,
Din creierii capului,
Din măduva osului,
Din ochi
Dintre ochi,
Dintre gene
Și sprâncene.
Să te duci, iar duci,
Unde popa
Nu toacă,
Unde fata
Nu joacă,
Unde cocoș
Nu cântă,
Unde vacă
Nu zbiară,
Unde pisică
Nu miorlăie.
Să te duci la fata lui Ler-Împărat,
Că ți-a pus masă întinsă
Cu făclie-aprinsă,
Cu pahare pline.
Pe … (a se rosti numele celei/celui deochiat) să-l lași
Curat,
Luminat,
De boală scăpat,
Cum Maica Precista l-a lăsat
Ca aurul curat.
Descantec de deochi varianta nr. 2 lungă
La răchita cea-nverzită
Șede-o fată despletită.
La răchita rămurată
Sede-o fată-nzorzonată
Și s-aruncă de pe-o peatră
Pân’ pe alta-ncolțurată.
Ea-i c-un ochi de sânge,
Cu unu de foc,
Cel de sânge stânge
Pe ochiu de foc;
Ea-i c-un ochi de apă,
Cu unu de foc,
Stânge cel de apă
Pe ochiu de foc…
Așa mi se frângă
Și să mi se stângă:
Diochiturile,
Săgetăturile,
Uităturile,
Și pocitura,
Și toată râhna (râhna e o formă populară pentru râvnă – rivalitate, întrecere),
Cum se potolește
Și se liniștește
Vântu pe pământ,
Furiosu vânt;
Așa să se potolească
Și să mi se liniștească
Diochiturile,
Săgetăturile
Și uităturile,
Și pocitura
Și toată râhna.
Diochiturile,
Săgetăturile
Cele grele
Mășcățele [formă populară care înseamnă în același timp ceva mare și gros, plin, bombat, vine din măciucat],
Cele rele.
Și de este diochiet
De femeie cu băiet:
Crepe-i țițele,
Cură-i laptele
Să se mire noroadele!
De-i diochiet de vro fată
Mândră și-mpopoțanată:
Crepe-i țițele,
Pice-i cosițele!
Și de-i diochiet de vrun băiet:
Crepe-i pulpele,
Cură-i sângele!
De-i diochiet de-o vădană
A unui copil mic mamă:
Moară-i copilu
Mândru ca bujoru!
Codru de l-o diochiet:
Pice-i frunza de pe fag!
Câmpu de l-o diochiet,
Pice-i florile,
Ardă-i frunzele!
De l-o diochiet:
Ochi verzii
Sau căprii,
Sau negrii,
Sau albăstrii,
Ochii să-i plesnească,
Sângele-l năpădească,
Sângele-l năbușească!
El să rămâie curat,
Să rămâie luminat,
Ca și roua florilor
În revărsatul zorilor,
Ca lacrima ochilor,
Ca poala Sântă-Măriei,
Sfânta Maică-a veciniciei;
Ca mă-sa când l-o născut,
Când s-a născut pe pământ…
Pasere albă peste … (a se rosti numele celei/celui deochiat) o zburat,
Diochiu în patru o crăpat.
Nici cât un fir de mac n-a rămas,
Nici cât un fir de mac uscat
În patru părți despicat
În fundul mării aruncat;
Nici atâta n-o rămas,
Căci … (a se rosti numele celei/celui deochiat) s-o curățit și s-o spălat
Ca auru strecurat,
Ca argintu cel curat.
De la mine descântecu,
De la Dumnezeu daru.
Descântecu de la mine,
Leacu de la Dumnezeu
Că așa voiesc și eu.
Tot de deochi mulți dintre noi spun Tatăl Nostru de câte ori este nevoie pentru a avea efectul dorit De aceea, lăsăm mai jos și textul din Tatăl Nostru:
Tatăl nostru
Tatal nostru
Care esti in ceruri
Sfinteasca-se numele Tau
Vie imparatia Ta
Faca-se voia Ta
Precum in cer asa si pre Pamant
Painea noastra cea de toate zilele
Da-ne-o noua astazi
Si ne iarta noua gresalele noastre
Precum si noi iertam gresitilor nostri
Si nu ne duce pre noi in ispita
Ci ne izbaveste de cel rau
Ca a Ta este imparatia
Slava si puterea
In numele Tatalui
Al Fiului
Al Sfantului Duh
Amin.
Am ales pentru voi mai multe descantece de deochi din bătrâni cu care să vă descântați pe voi sau pe cei apropiați în caz de deochi 🙂 Sunt credințe populare de mii de ani, înainte chiar și de a fi creștinați. Chiar dacă mulți dintre noi nu credem în ele 100%, mulți urmăm acest ritual al descantecului pentru orice eventualitate, doar că mulți dintre noi am uitat sau n-am știut niciodată aceste versuri de descantec.
Citește și
163 Proverbe romanesti potrivite pentru orice situație