După ce a surprins tensiunile amoroase şi literare din epoca lui Hemingway în The Paris Wife, Paula McLain a revenit cu povestea unei personalităţi feminine controversate, acuzate de libertinaj într-o societate îngustă pentru acele fiice ale Evei aflate cu mulţi paşi înaintea vremurilor în care s-au născut şi a bărbaţilor ce le-au fost competitori în meserii asupra cărora ei deţinuseră monopolul până atunci. Este vorba despre Beryl Markham, una dintre primele femei care au pilotat, devenită faimoasă datorită scandalosului gust pentru independenţă într-o lume rigidă şi depăşirii unui record nebunesc în traversarea, cu avionul, a Oceanului Atlantic, în anii ’30, după ce uimise prin succesul ei ca dresoare de cai în coloniile africane, unde femeilor europene le fusese rezervat doar statutul de Penelopa mondenă, ce-şi cheltuia banii pe mătăsuri şi cocktailuri savurate la cluburi luxoase din Nairobi sau Mombasa, în timp ce aştepta întoarcerea soţului dintr-un safari periculos.
Inspirat din memoriile lui Beryl –West with the Night – promovate şi datorită interesului acordat de Hemingway, ce a ridicat în slăvi calităţile de scriitoare ale amazoanei aviator, după ce a vrut să verifice, fără succes, în timpul unui safari din Kenya, şi alte calităţi atribuite lui Beryl de bârfitorii ce nu vedeau cu ochi buni emanciparea ei profesională, şi nici sfidarea graniţelor vestimentare dintre sexe, Circling the Sun va fi o lectură irezistibilă pentru cei dornici să vadă lumea prin ochii femeilor ce au marcat secolul XX, şi care au fost seduşi de peisajele din Kenya lui Karen Blixen, descrise în cartea Out of Africa, dar şi captate apoi în filmul cu acelaşi nume având-o pe Meryl Streep în rolul principal. De altfel, Beryl şi autoarea daneză au fost foarte bune prietene, ambele fiind marcate de personalitatea aceluiaşi bărbat, aviatorul cu origini aristocrate- Denys Finch Hatton (interpretat de Robert Redford în Out of Africa), şi alături de care au format un triunghi amoros, explorat de Paula McLain într-o manieră care ignoră picanteriile în favoarea unei solidarităţi feminine sudate prin dorinţa de a cunoaşte alte culturi, setea de libertate, nonconformism, fascinaţia pentru Kenya sălbatică, dezamăgiri, pierderi şi mai ales de inadaptarea la standardele conservatoare mai rigide ca niciodată în comunitatea exclusivistă cu pretenţii elitiste a coloniştilor din high class-ul britanic. În această comunitate de aventurieri bogaţi şi hedonişti care ţineau totuşi la faţada unei reputaţii impecabile, Beryl aterizase precum un meteorit bizar şi ispititor în acelaşi timp, fiind considerată o femeie aşa cum nimeni nu-şi închipuia că putea exista, şi a cărei autonomie era socotită o provocare scandaloasă.
foto: AP/http://www.newsday.com/entertainment/books
Deşi promite să aibă toate ingredientele unui roman perfect pentru scenariul unei pelicule hollywoodiene filmate în Africa peisajelor luxuriante şi a răsăriturilor spectaculoase cu stoluri de păsări Flamingo deasupra unui lac, încât să pară o replică dată idilei înfiripate între personajele interpretate de Meryl Streep şi Robert Redford, Circling the Sun se dovedeşte a fi mai mult decât o pastişă neasumată a memoriilor şi poveştilor scrise de Karen Blixen. Chiar dacă primele pagini amintesc de peisajele şi de lumea triburilor ce înconjurau ferma şi plantaţiile de cafea ale baronesei daneze îndragostite de Kenya, Paula McLain reuşeşte să evite clişeele şi asemănările izbitoare, în ciuda plecării de la nişte detalii familiare cititorului îndrăgostit de Africa prezentată în cărţile europenilor interbelici. Spre deosebire de cartea lui Karen Blixen, în care găseşti povestea unei aristocrate rafinate care până la urmă reuşeşte să exploreze şi să înţeleagă lumea şi cultura Kenyei, acest roman are în centru o protagonistă care urmează un traseu invers. Crescută aproape de triburile ale căror secrete şi ritualuri le cunoscuse după ce prietenia cu fiul unui războinic local a făcut-o să îndure mai uşor abandonul matern şi prezenţa unui tată nu prea comunicativ, aviatoarea a trebuit să pornească spre o lume necunoscută: cea a unor playboy cheltuitori având generozitatea celor care pariază pe o amazoană ca Beryl de amorul excentricităţii, a femeilor ce-si îneacă amarul în cochetăria opulentă şi a nobililor aventurieri. O lume unde o femeie emancipată, care dorea să traiască pe cont propriu, devenea un trofeu sexual mai preţios ca fildeşul, iar fiecare dialog despre cursele de cai, la care participau şi cei dresaţi de Beryl, putea fi semnalul unui flirt neruşinat în ochii martorilor de la distanţă.
Din Kenya sălbatică, dar previzibilă pentru o femeie ce şi-a petrecut copilăria alergând prin savană şi învăţând să se apere de şerpi, de hiene şi de lei alături de băieţii ce luat parte la ritualurile de iniţiere, Beryl nimereşte direct în jungla coloniştilor din lumea civilizată, dar captivă în mentalitatea primitivă ce încuraja segregarea şi discriminarea femeilor. La început are ezitările şi complexele unei adolescente obişnuite mai mult cu prezenţa cailor, stinghere printre femeile ce îşi păstraseră garderoba ce se potrivea mai degrabă unor serate mondene din Londra sau Paris, nu acelui Nairobi care semăna la început cu un sat extins, şi printre snobii autosuficienţi şi ignoranti, ce doreau să le fie cărat şi pianul într-un safari. Apoi îşi descoperă propriile atuuri în lupta pentru autonomie şi devine, fără să vrea, sufletul vieţii mondene condimentate cu zvonuri deocheate după ce se impune într-o lume a bărbaţilor seduşi de curajul ei şi de amestecul între libertinajul pus pe seama femeii divorţate şi limbajul corporal ambiguu atribuit unei amazoane inaccesibile, implicate în câteva escapade clandestine înainte de renunţarea la căsnicia nefericită alături de un bărbat distant.
www.laphamsquarterly.org
În această lume în care nu contau decât abilităţile feminine dovedite în jonglarea cu amantlâcurile ce presupuneau schimburile între partenerii unor cupluri legate de prietenii vechi, fără a renunţa la discreţie, în arta seducţiei ca sport monden şi în disiparea bârfelor devenite indispensabile precum un joc de societate câştigat de cel gata să distorsioneze cel mai bine impresiile false, Beryl îşi câştigă libertatea financiară şi afectivă. Armăsarii preţioşi dresaţi de ea se impun în mai toate cursele, iar Karen Blixen îi devine cea mai bună prietenă în ciuda unei rivalităţi provocate de întâlnirea cu Denys Finch Hatton, bărbatul alături de care îşi va accepta feminitatea aparte, îşi va explora emoţiile din perspectiva setei de libertate, va zbura pentru prima oară şi va cunoaşte urmarile cu două tăişuri a emancipării sexuale .
www.thetweedpig.com
Întâlnirea lui Beryl cu Denys, care a fost şi marea iubire a scriitoare Karen Blixen, nu este începutul unei rivalităţi feminine cu drame şi reacţii explozive, ci mai degrabă cu explorări afective în tăcerea înghiţită de nopţile opace din mijlocul naturii, cu aluzii transmise prin versurile lui Whitman despre trăirile neîmblânziţilor, citite lângă foc sau recitate în preludiul unei întâlniri clandestine. Relaţia dintre Beryl şi Denys are intermitenţele unui sezon ploios, cu puhoaie intempestive şi certitudini fluide, în timp ce legătura afectivă care o apropie de Karen Blixen devine solidă, bazată pe experienţele înstrăinării, ale singurătăţii femine într-o lume tradiţionalistă, înglodată în prejudecăţi şi norme sociale absurde, pe destăinuiri oprite la timp, înainte de a distruge loialitatea salvatoare a unei mari prietenii. Ambele sunt reprezentările diferite ale feminităţii sofisticate. Beryl, datorită sofisticatului joc androgin, curajului de amazoană perseverentă, ce învaţă cum să îmblânzească atât pericolele Kenyei, cât şi acea imprevizibilă junglă a societăţii patriarhale unde mişunau nestingherite snobismul retrograd şi obsesia pentru aparenţe. Karen, datorită unui talent artistic marcat de observaţii adânci şi viziuni insolite asupra dramelor şi relaţiilor umane, atât de bine expuse şi în volumul Povestiri de iarnă.
Legătura celor două va fi singura oază de umanitate în lumea civilizată unde Beryl va lupta pentru a se elibera de nişte parteneri sufocanţi, inclusv de tatăl copilului ei, un aristocrat ce prefera să se ascundă sub fusta mamei interesate de supravieţuirea arborelui genealogic. Se va zbate cu demnitate pentru rezista în ciuda unei reputaţii distruse de bârfe, pentru a evita falimentul, pericolele ce dădeau târcoale primelor tentative de zbor din secolul trecut, adesea urmate de prăbuşiri catastrofale, şi, mai ales, pentru a învăţa cum să trăiască privind cicatricile unor traume provocate de abandon, de pierderea unei saricini, de înstrăinarea de singurul bărbat pe care l-a iubit şi care a înţeles-o, acceptându-i idealurile de emancipare. Presărată cu dialoguri profunde şi tensiuni abil temperate de umorul rafinat, nicidecum cu trăirile vulcanice dintr-un triunghi amoros, această relaţie de prietenie ce depăşeşte limitările unui rivalităţi devine cheia explorărilor psihologice din povestea lui Beryl spusă de Paula McLain astfel încât să unească într-o legătură ombilicală relaţiile afective şi comuniunea aproape mistică, primordială, cu natura.
The lake was as still as a skin, as if this were the first morning of the world. I stopped and let the pony drink his fill, and when I monted again I clucked him from a walk into a canter, and the flamingos rose and turned like a tide. They swept one way over the rim of the lake, all pail bellies and furled wings, and then twisted back as a single body, a gyration of colour that swept up me inside it. I had been sleeping, I realized. Since the moment my father had told me the farm was finished, I’d been asleep or on the run or both. Now, there was sun on the water and the sound of a thousand flamingos beating the air. I didn’t know what would happen now. How it would be with Denys and Karen, or how all these snarled feelings inside me would be set to rights. I had no earthly idea of any of it, but at least I was awake now. At least there was that.
Ce se anunţa a fi încă un roman despre fetiţa crescută în puritatea sălbăticiei de la începutul timpurilor, apoi smulsă pentru a face faţă cerinţelor dintr-un mediu citadin încropit în inima unei colonii britanice îndepărtate dar cât se poate de aproape datorită unor norme rigide păstrate cu sfinţenie, ca în saloanele aristocraţiei, ajunge să te surprindă prin modul în care autoarea captează, apoi începe să picure fiecare semn al schimbării din lumea interioară a protagonistei astfel încât să resprire în acelaşi ritm cu schimbările unui peisaj în culorile apusului, ale turmelor de elefanţi, ale crestelor indigo, ale pădurilor înmiresmate ce promit să recucerească teritoriul coloniştilor. Asemenea unor animale sălbatice, a căror prezenţă imprevizibilă o accepţi cu admiraţie şi conştientizare a pericolului adus de o reacţie bruscă de intimidare şi de gonire a lor în tentativa de a domestici un tărâm imposibil de stăpânit fără a-i respecta legile, trăirile personajelor sunt acceptate cu tact, luate ca atare, interpretate şi citite după descifrarea unui alfabet interior diferit în cazul deschizătorilor de drumuri aflaţi între două lumi.
Romanul Circling the Sun a fost oferit de libraria Okian.
