Între 24 şi 28 mai 2017, Editura Art le-a pregătit vizitatorilor de la Bookfest noutăţi pentru toate gusturile, de la cele dedicate pasionaţilor de avangardă la volumele pentru cei dornici de a (re)citi operele unor clasici precum Faulkner sau Tennessee Williams. Cei interesaţi de biografiile scandaloase din istoria artei vor avea parte de o carte amuzantă, care dă în vileag slăbiciunile şi viciile marilor scriitori. Acestor surprize li se alătură câştigătorul Premiului Pulitzer în 2016 şi o carte inclusă pe lista finalistelor pentru Man Booker Prize 2016. Literatura suedeză, celebrată în cadrul actualei ediţii a Bookfest, va fi reprezentată la standul Editurii Art de romanul Un bărbat pe nume Ove.
Un bărbat pe nume Ove de Fredrik Backman

Primăvara la Roma a doamnei Stone de Tennessee Williams
Primul roman scris de Tennessee Williams – care a beneficiat de-a lungul anilor de nişte ecranizari cu actori celebri în rolurile principale, printre care Helen Mirren şi Olivier Martinez (2003) sau Vivien Leigh şi Warren Beatty (1961) – este o poveste seducătoare şi tulburătoare despre pasiune, iluzii dureroase, vulnerabilitate feminină şi erotism. Acţiunea se petrece pe străzile Romei încă bântuite de cel de-al Doilea Război Mondial, unde femeile bogate de peste ocean îşi caută alinarea în braţele unor localnici atrăgători. Una dintre ele este şi doamna Stone, o actriţă americană aflată la finalul carierei. Ea va intra într-o lume în care ispita, obsesia unei tinereţi pierdute şi autoamăgirea se împletesc năucitor, aşa cum numai în opera lui Tennessee Williams poţi întâlni. Tradus de Domnica Drumea, Primăvara la Roma a doamnei Stone face parte din colecţia de autor dedicată marelui autor american.
Simpatizantul de Viet Thanh Nguyen

Un proiect sângeros de Graeme Macrae Burnet

Lenin Dada, scrisă de Dominique Noguez

Viaţa secretă a marilor scriitori de Robert Schnakenberg
Marii scriitori nu au fost nişte sfinţi, şi nici adepţii echilibrului psihologic, iar cartea Viaţa secretă a marilor scriitori o dovedeşte din plin, în culori vii şi caricaturi incisive. Maniile, obsesiile, viciile şi alte schelete din spatele condeiului alcătuiesc un mozaic halucinant şi captivant, dar şi arma ideală împotriva celor care spun că lumea geniilor este una plictisitoare, desprinsă de plăcerile (foarte lumeşti) ale celor normali. Cartea lui Robert Schnakenberg, ilustrată de Mario Zucca, tradusă de Mădălina Vasile, ne aminteşte că marii scriitori au avut şi ei defecte lumeşti, doar efectele au fost unele ieşite din comun.
Lumină în august de William Faulkner
Lumină în august (tradusă de Iulia Gorzo) este considerată una dintre capodoperele lui Faulkner. Cartea explorează lumea Sudului din perioada segregărilor. O lume văzută din perspectiva unui paria, aflat între societatea albilor şi a celor având origini africane. În periplul său prin acest Sud pe cât de crud, pe atât de ofertant din punct de vedere literar, personajul central întâlneşte părinţi adoptivi bigoţi, vânzătoare de plăceri, fete bătrâne şi alţi semeni excentrici, gata să ofere un spectacol al fragilităţii.
Pogoară-te, Moise de William Faulkner
O altă surpriză oferită fanilor lui Faulkner este reprezentată de încă o apariţie din seria de autor dedicată acestui mare scriitor. Este vorba despre Pogoară-te, Moise, un roman format din povestirile transgeneraţionale ce îi au ca protagonişti pe cei din familia McCaslin. Romanul a fost tradus de Mircea Ivănescu.
Oryx si Crake de Margaret Atwood
Primul roman al unei trilogii care va continua cu Anul Potopului şi MaddAdam, romanul Oryx şi Crake este o distopie ce îmbină toate ingredientele unei imagini apocaliptice futuriste: viruşi distrugători, experimente, laboratoare genetice, mercantilism şi cutremure sociale. Pe fondul acestor evenimente înspăimântătoare, Crake pune la cale un experiment genetic, prin care să creeze o nouă specie de hominizi ce vor putea să se adapteze la noua lume. Romanul a fost tradus de Florin Irimia.
Jurnal trist de Katherine Mainsfield
Îmi doresc o grădină, o căsuţă, iarbă, animale, cărţi, tablouri, muzică. Şi, ca rod al tuturor acestora, ca expresie a tuturor acestora, doresc să scriu declara Katherine Mansfield, una dintre cele mai bune scriitoare de la începutul modernismului, despre care buna ei prietenă, Virgia Woolf, declara că este singura autoare a cărei proză i-a stârnit vreodată invidia. Jurnal trist, tradus de Antoaneta Ralian, a supravieţuit datorită unei promisiuni încălcate. Soţul autoarei nu a vrut să-i ardă însemnările, aşa cum i-a fost cerut, şi a făcut posibilă descoperirea unei relaţii mistuitoare între literatură şi rezistenţa în faţa bolii. Katherine Mansfield a lăsat, prin jurnalul ei, o imagine a modului în care suferinţa modelează arta şi conştiinţa, situată între melancolie, sarcasm, putere interioară, speranţă, dezolare şi o incurabilă poftă de scris.































