Benedict Cumberbatch s-a instalat confortabil în două nișe distincte: geniu (dacă producția este britanică: Van Gogh: Painted with Words, Hawking, Sherlock) sau antagonist (dacă e vorba de un blockbuster precum Star Trek sau Hobbitul). Când Imitation Game a fost anunțat nu a trebuit decât să verificăm țara de proveniență pentru a stabili – geniu.
Într-adevăr filmul regizorului norvegian Morten Tyldum (Headhunters) are în centru figura matematicianului Alan Turing, cel care a spart Enigma – codul în care se realizau transmisiunile naziștilor. Importanța acestui fapt pentru deznodământul celui de-al Doilea Război Mondial îl transformă pe Turing într-un fel de supererou. Și totuși The Imitation Game se deschide cu Turing interogat de poliție, la câțiva ani de la sfârșitul războiului; crima lui Turing: homosexualitate.
The Imitation Game se conturează ca un film despre realizările lui Turing, străbătut însă de un fir tragic: Turing s-a sinucis la 41 de ani, iar scenariul lui Graham Moore stabilește clar problema. Nu contează ce ai făcut pentru societate, important e să nu te ridici împotriva normelor ei.
În film apar și Keira Knightley (Laggies), Matthew Goode (Stoker), Mark Strong (Tinker Taylor Soldier Spy) și James Northcote (Anna Karenina, Nymphomaniac vol. I).
