Recenzie – Oameni normali – Prima iubire din adolescenta

0
255

Oameni normali este un roman cuceritor mai ales datorită perspectivei optimiste asupra iubirii apărute la o vârstă pe cât de intens trăită, pe atât de perturbatoare în anumite situaţii: adolescenţa. Considerată noul star al literaturii (premiate) despre tinerii din zilele noastre, Sally Rooney știe cum să-și fidelizeze publicul. Marele ei talent este acela de a contura personaje în care mulţi cititori se pot regăsi.

În Oameni normali, vei descoperi o relaţie de iubire care evoluează odată cu trecerea personajelor de la anii de liceu la cei ai studenţiei. Este genul de relaţie care le permite celor implicaţi să se maturizeze și să se (re)descopere împreună, să-și sincronizeze trăirile, chiar și după ce trec prin conflicte și multiple despărţiri.

Contrazicerea unor clișee

Sally Rooney are curajul de a propune o abordare mai luminoasă a genului de relaţie care poate destabiliza din cauza diferenţelor sociale (și de personalitate). Preia clișeul atracţiei intense dintre fata bogată și băiatul sărac, dar te surprinde. Inversează rolurile și trăsăturile asociate de obicei acestor două tipologii. Nu fata bogată este personajul răsfăţat de viaţă, popular, emanând siguranţa de sine copleșitoare. Pe numele ei Marianne, ea este mai degrabă o timidă respinsă de colegii de liceu. Stă acunsă în propria carapace, mascând traumele provocate de un frate violent, dar și de mama indisponibilă emoţional.

Băiatul din familia săracă – pe nume Connell – pare să aibă totul: popularitate, mulţi prieteni, încredere în sine și o mamă plină de afecţiune. O va întâlni pe Marianne datorită jobului mamei sale. Mama lui Connell este menajera din casa lui Marianne. De la prietenia tandră se ajunge la un flirt evaziv. Nu trece multă vreme până la primele întâlniri sexuale, din categoria friends with benefits.

La început, Connell îi spune lui Marianne că n-ar vrea ca legătura dintre ei să fie cunoscută. Se teme de respingerea celorlalţi. Marianne este ciudata liceului, iar el băiatul popular. Așadar, vrea să își păstreze reputaţia intactă. Marianne acceptă pasivă. Este mereu disponibilă când vrea Connell.

Tipologiile devin imprevizibile

Ai spune că ajungi la povestea previzibilă a fetei cu stimă de sine redusă, îndrăgostită pentru prima oară. Victima unui tip inaccesibil, egoist, care se folosește de ea. Dar Sally Rooney te ia prin surprindere cu fiecare pagină. Personajele ei sunt greu de caracterizat, la fel și evoluţia lor. Motivul din spatele acţiunilor nu sunt cele intuite la început.

Connell se teme de fapt de intruzivitatea vulgară a prietenilor imaturi. Secretul înseamnă de fapt protejarea intimităţii. Alături de Marianne descoperă că sexualitatea poate fi dublată de intimitatea emoţională. Se simte bine alături de ea, dar în același timp se teme. Îi este frică de noile sentimente care îl asaltează și pe care nu le poate defini.

Marianne îl schimbă pe Connell. Îl face să vadă și dincolo de obsesia pentru celebritatea efemeră din liceu. Viaţa începe să reprezinte pentru el mai mult decât nevoia de a corespunde standardelor superficiale impuse de grup. Datorită ei, Cornnell alege un obiectiv curajos: admitarea la reputatul Trinity College din Dublin.

Rolurile se vor schimba

Povestea de iubire se întinde pe durata a patru ani. Începe în ultimul an de liceu și ajunge la maturitate în anul primei decizii importante, din stundenţie.

Legătura din anii de liceu pare una previzibilă. Este presărată cu gelozii, infidelitate, dezamăgiri, trădări și cuvinte necesare, însă niciodată rostite. Connell face un gest prin care ajunge să o rănească puternic pe Marianne. Se despart, apoi se regăsesc în anii petrecuţi la Dublin.

Partea interesantă a romanului începe când personajele devin studenţi. Marianne te va surprinde cel mai mult. Rolurile se inversează. Connell este de data asta cel devastat de sentimentul inadecvării. Marianne, în schimb, atrage toate privirile. Devine exuberantă, mai ales în plan sexual. Are mai mulţi parteneri și ajunge o fată populară printre băieţii de bani gata din campus. Așadar, este rândul lui Connell să simtă apăsarea însingurării, a stimei de sine scăzute.

Dependenţă și maturizare

Odată deveniţi stundenţi, Marianne și Connell intră într-un nou stadiu al relaţiei. Sunt prieteni și buni confidenţi. Se sprijină unul pe celălalt. Din când în când mai fac sex, apoi discută despre subiecte serioase, legate de societate. Regăsesc astfel un confort emoţional nesperat.

Marianne începe să se simtă protejată de noul Connell, gata să o apere de bărbaţii abuzivi. Acesta și mama lui devin singura sursă de afecţiune din viaţa lui Marianne. La rândul lui, Connell își dă voie să-și exprime sentimentele faţă de Marianne. Îi spune tot ce nu avusese curaj în anii de liceu.

Deși fiecare începe să caute alţi parteneri, Marienne și Connell rămân dependenţi de relaţia lor cu status ambiguu, pe care o consideră unică, securizantă. Totuși, noua Marianne, aparent dezinhibată, sociabilă și petrecăreaţă, devine copleșitoare pentru iubitul din liceu. Nemaisimţindu-se atât de stăpân pe sine în prezenţa ei, Connell ajunge să ia decizii care îi despart din nou. Astfel, relaţia lor te va surprinde asemenea unui film despre niște personaje care deși ajung să se despartă, nu pot încă trăi departe unul de celălalt.

Un stil atractiv

Explorând suișurile și coborâșurile din relaţia personajelor, Sally Rooney preferă un stil simplu. În ciuda renunţării la o analiză psihologică având niște concluzii sofisticate, punctează până la urmă esenţialul. Scriitura ei merge direct la ţintă, păstrându-ţi interesul viu. Stilul ei simplu nu exclude acele paragrafe eficiente, care te conectează puternic la emoţiile personajelor, implicându-te și pe tine. De fapt, poţi afirma despre Sally Rooney că deţine talentul de a scoate la suprafaţă trăiri pe care le-ai crezut uitate, depășite.

Oameni normali este genul de roman care îţi activează memoria afectivă. Îţi vei aduce aminte de anii de liceu, de prima iubire și de furtunile emoţioanale din adolescenţă și postadolescenţă. Ajungi să retrăiești emoţii uitate, să-ţi reevaluezi deciziile și răspunsurile oferite în adolescenţă sau în anii studenţiei, când îţi puneai primele întrebări serioase despre viitor, normalitate, adaptare, încrederea în sine (și în celălalt) sau oscilaţia dintre afirmarea individualităţii și nevoia de acceptare din partea grupului, care putea duce uneori la ascunderea adevăratelor opinii.

Noua voce a unei generaţii

Succesul romanului Oameni normali are la bază armonizarea inteligentă de către Sally Rooney a elementelor ce ţin de lejeritatea mainstream și de profunzimea tratării unor teme precum inechitatea socială și revenirea la orientarea de stânga (vădit anti-burgheză), a noii studenţimi occidentale (element mult mai accentuat în primul ei roman Conversaţii cu prieteni). Scriitura este fluidă, însă evenimentele povestite ascund și detalii dureroase din trecutul personajelor. Tocmai această oscilaţie între luminozitate și tentaţiile autodistructive apărute în viaţa personajului feminin resuscitează chiar și interesul cititorului mai pretenţios.

În ciuda unor elemente recognoscibile, ultraexploatate în romanele actuale despre adolescenţi, Oameni normali îţi lasă impresia unei cărţi oarecum diferite. Păstrează acea prospeţime tandră a unui roman despre iubiri vindecătoare, dar se îndepărtează suficient de reţeta romanelor Young Adult lacrimogene.

Aflată la începutul carierei, Sally Rooney a jonglat inspirat cu elementele unui bestseller mainstream despre adolescenţi, perfect pentru un viitor film ori serial marca Netflix. Acestor elemente le-a adăugat niște observaţii psihologice accesibile, dar care pot lovi în plex, exact când ai de gând să afirmi că stilul adoptat îţi oferă o lectură mult prea odihnitoare.

Dacă ţi-a plăcut recenzia, poţi comanda romanul de pe Curtea Veche, Libris, Cărturești sau Elefant.ro

Citește și recenzia despre cartea Heather cu totul

Heather, cu totul – Obsesia pentru adolescenta din Manhattan

 

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here