Am ales să le vedem într-un weekend, în încercarea de a evada din oraș. Și ne-am felicitat pentru alegere :)! Lacul de Smarald, Cetatea Rupea, Cetatea Feldioara, Coloanele de bazalt de la Racoș și Castelul Kalnoki Micloșoara sunt suficient de wow și exotice pentru cineva venit de dincolo de munți 🙂 pentru a te scoate din stresul și grijile orașului. Verdictul nostru: zona e o destinație perfectă de weekend sau de vacanță pur și simplu.
Așadar, ce vă recomandăm ca traseu, mai ales dacă sunteți din București.
Am plecat de dimineață din București (doi adulți și un copil mic), am ajuns la Cheia în jurul prânzului, ne-am oprit pentru masă și o cură de aer de munte, ca apoi să ne continuăm drumul.
După ce treci munții, drumul e mai relaxant, poate pentru că localitățile traversate de drum sunt mai scurte. Ca arhitectură și emoție generală, ne așteptam să fie ca în zona Viscri-Criț-Meșendorf-Roadeș, mult mai cunoscută față de zona în care se află obiectivele turistice pentru care am venit aici: Lacul de Smarald, Coloanele de bazalt de la Racoș, Cetatea Rupea, Cetatea Feldioara (Marienburg) și Castelul Kalnoki de la Micloșoara.
Dar, nu! A fost mult mai frumos și pitoresc față de Viscri. Ultimul ni s-a părut ceva mai rural și funcțional, poate și datorită influenței sașe. Aici, deși ești în mare parte tot în județul Brașov, dar mai spre granița cu județul Covasna, se resimte un aer mai elegant și plăcut în arhitectură. Ești tot la țară, dar o țară mai cosmopolită. 😀 Prima oprire, Lacul de Smarald și Coloanale de bazalt de la Racoș.
Lacul de Smarald de la Racoș
Putem admira aici, ca și la Coloanele de bazalt de la Racoș, un peisaj unic, creat de bazaltul scurs și răcit apoi în ultimele erupții vulcanice din Carpați. Nu vă luați după fotografii. Și noi am văzut multe fotografii înainte să ajungem acolo, dar realitatea e mai impresionantă. Lacul și adâncitura în sine unde s-a format lacul sunt mult mai mari, profunde și întinse.
Lacul face parte dintr-un complex din care fac parte și Vulcanul Racoș, închis pentru vizitare pentru moment, și Coloanele de bazalt de la Racoș. Complexul Geologic Racoș este o arie geologică de importanță națională cu o suprafață de 95 hectare. Și conservă manifestări vulcanice bazaltice cuaternare. Ceea ce înseamnă, mai pe înțelesul nostru, că aici puteți vedea ce a rămas în urma ultimelor erupții vulcanice din Carpați. Acestea s-au întâmplat acum 200.000 sau chiar 500.000 de ani. Erupțiile au avut loc în trei zone: Lacul de Smarald, care este de fapt fosta carieră de bazalt Brazi, Coloanele de bazalt și Vulcanul.
Biletul de intrare costă 20 lei și se poate plăti și cu cardul.
Toate cele trei obiective se pot vizita într-o plimbare plăcută, plină de verdeață și priveliști superbe. Dar recomandarea ar fi să le vizitezi primăvara sau toamnă. Asta pentru că nu vei avea parte de prea multă umbră, așa că dacă nu vrei să ai parte de căldură în exces, primăvara și toamna sunt perfecte pentru Lacul de Smarald. În plus, te vei plimba pe o pajiște plină de fragi. Dacă ai noroc, te vei putea bucura de fragi copți :))
Lacul în sine e spectaculos, cu o culoare azurie intensă, însă formarea lui nu e la fel de spectaculoasă. La fel ca și în cazul Coloanelor de bazalt de la Racoș. Practic vizităm ce a rămas în urma unei exploatări industriale de bazalt. Apa din topirea zăpezii și din ploaie (probabil și prin izvoarele de fund) a creat apoi lacul, care se pare că e destul de adânc, peste 18m și crește anual cu aproximativ 0.5m-1m, conform pliantului primit de la intrare.
Coloanele de bazalt de la Racoș
Coloanele de Bazalt de la Racoș s-au format în urma răcirii lavei din erupția vulcanică și sunt spectaculoase. Dar nu te aștepta să fie vreun canion cu culori intense. Însă sunt exotice ca peisaj din România. Așa că, da, merită văzute.
Bazaltul în sine are în general o culoare cenușie până la negru. Cât despre utilizare, dacă vă întrebați de ce exploatau bazaltul aici, acesta se folosește în construcții, atunci când e suficient de dur. Se utilizează inclusiv la pavarea străzilor sau la terasamentul căilor ferate. Bazaltul s-a exploatat aici, în Racoș, până în anii ’60.
Castelul Sükösd-Bethlen
Biletul de 20 lei de la intrarea în complexul geologic Racoș, cuprinzând Lacul de Smarald și Coloanele de bazalt, îți oferă și intrarea la Castelul Sükösd-Bethlen, de jos, din centrul satului. Vei trece pe lângă Castel pentru a ajunge la Lacul de Smarald, deci nu ai cum să-l ratezi. Castelul Sükösd-Bethlen a fost prima dată atestat în secolul al XVII-lea. În curtea interioară este și un loc de joacă pentru copii, așa că dacă sunteți însoțiți de ei puteți lua o mică pauză de la grija lor. 🙂
Cetatea Rupea (Cohalmului)
La Cetatea Rupea ne întâlnim din nou cu bazaltul. Fosta denumire, de Cohalm/Kuholom, face referire la roca pe care a fost ridicată, și anume, ai ghicit, bazaltul 🙂 Prima atestare documentară este din secolul al XIV-lea, fiind o fortificație care funcționa ca refugiu pentru cei care locuiau în satele de pe dealurile din apropiere, dar și ca un centru comercial. Mai multe detalii despre istoria Cetății Rupea și explicații despre componentele cetății găsiți pe pagina Wikipedia Cetatea Rupea.
Cercetările arheologice au demonstrat locuirea zonei unde se află Cetatea Rupea încă de pe vremea dacilor, Ptolomeu făcând referire la o “cetate” dacică Ramidava, devenită apoi Rumidava după cucerirea romană. Numele roman a dat apoi și denumirea orașului de sub cetate, Rupea.
Nu am vizitat multe cetăți în România, dar din ce am văzut până acum, Cetatea Rupea e una dintre cele mai arătoase și bine conservate. Așa că am trecut-o pe lista noastră de “locuri din România care merită vizitate”.
Găsiți detalii despre programul de vizitare de-a lungul anului și tarife de vizitare pe site-ul primăriei Rupea.
Cetatea Feldioara (Marienburg)
Cetatea Feldioara are o istorie la fel de lungă și complexă ca și Cetatea Rupea. Așezată pe malul Oltului, la fel de impunătoare ca și Cetatea Rupea, Cetatea Feldioara se pare că a existat sub diverse forme încă din perioada neolitică, adică de acum 12.000 de ani, trecând prin epoca bronzului și ajungând apoi până în perioada cuceririi romane.
Cetatea Feldioara, așa cum o putem admira acum, a fost realizată în secolul al XIII-lea, fiind cea mai importantă fortificație a cavalerilor teutoni din Transilvania. Cele două denumiri fac referire la numele unguresc Föld-Vár, care înseamnă Cetate de pământ – starea în care au găsit-o ungurii când au cucerit zona-, și numele în germană Marienburg dată de Cavalerii Teutoni, care înseamnă Cetatea Mariei. Bine de știut, Fecioara Maria este patroana Ordinului cavalerilor teutoni.
Așa cum se explică pe site-ul Primăriei Feldioara,
“Venind dinspre răsărit, unde luase parte la cruciade, Ordinul Teuton a fost instalat ȋn Ţara Bȃrsei de către regele Ungariei Andrei al II-lea care ȋși propunea astfel să oprească incursiunile cumanilor. Ordin militar monahal de origine germană, teutonii erau renumiţi pentru sobrietate şi seriozitate. “
Tot pe site-ul Primăriei Feldioara, găsiți detalii despre programul de vizitare a Cetății Feldioara.
Castelul Kalnoki din Micloșoara
Pe drumul de întoarcere spre București, poți vizita, pe lângă Cetatea Feldioara, și Castelul Kalnoki din Micloșoara, cu o curte generoasă, un iaz cu nuferi, câțiva ponei dar, mai ales, multe păsări cântătoare care îți oferă un concert pe cinste, dacă ai noroc (adică dacă vii primăvara 😀 )
“Povestea domeniului, și mai ales a castelului de aici, începe în secolul al XVII-lea când, în anul 1648, Kálnoky István III consemnează în jurnalul său ridicarea unei case de piatră în Micloșoara.” – sursa kalnoki.ro
În general trebuie să-ți potolești un pic așteptările atunci când vezi denumirea de Castel. Nu vorbim totuși despre Valea Loarei. Castelul a funcționat ca și conac de vânătoare, iar titlul de conac ar funcționa mai bine în acest context.
Cazare și servire masă în zona Lacul de Smarald / Coloanele de Bazalt de la Racoș
Și apropo de conace și casteluri din zonă, noi am fost cazați la Castelul Daniel de la Tălișoara, cu mâncare ungurească de nota 10 și servire excepțională. Tălișoara e la aproximativ 25 km de Racoș și Lacul de Smarald. Castelul/conacul are o curte superbă, un spa (pe care nu l-am încercat dar descrierea suna promițător), un restaurant cu terasă și o barză pe care o vezi în acțiune ori de câte ori se întoarce la cuib (în general toată zona e plină de berze). Prețurile de cazare, disponibilitatea și camerele le poți vedea pe site-ul Castel Daniel. Singurul minus pe care l-am putut identifica este zgomotul de mașini, care trec cu viteză destul de mare pe șosea. Pentru că este așezat la șosea. Dacă vreți mai multă liniște probabil puteți cere o cameră ceva mai liniștită.
Cât despre restaurant, prețurile ni s-au părut ok, având în vedere că am avut parte de o servire și prezentare excepționale într-un loc totuși departe de “lume”: de exemplu, o pulpă de rață la cuptor, gătită acolo, nu confiată, cu cartofi și varză e în jurul de 50 lei, o porție de gulaș în jur de 30 lei, un cocktail costă între 18 – 25 lei, un cremșnit de casă 27 lei, și o super bere Cshiki Sor 9 lei.
Poți mânca la Castelul Daniel, dar și la hanul care funcționează ca recepție viz-a-viz de Castelul Kalnoki. Aici nu am mâncat, dar locul avea un aer super pitoresc și ne-a făcut cu ochiul, dar rămâne pentru data viitoare când trecem prin zonă. Pentru că ne-am hotărât că ne-a plăcut prea mult ca să nu mai mergem o dată în acest an să ne bucurăm de dealurile minunate care adăpostesc Lacul de Smarald, Cetatea Rupea și Cetatea Feldioara.
Vezi și
Cazări la cramă – TOP 10 cazări la podgorii în România
8 Locuri frumoase de vizitat toamna în România și la vecini
