Closed Circuit – Tot ce ai vrut sa stii despre MI5 (dar ti-a fost teama sa intrebi)

0
738

Pentru binele Coroanei, MI5 recrutează un traficant de droguri turc. Pe acesta îl așteaptă o ședere de lungă durată într-o închisoare germană și ar colabora cu dragă inimă și cu nunțiul papal de la Londra, dar șefii MI5 decid că e cazul să-l recompenseze generos: ce, o mașină scumpă strică la casa agentului?!

MI5 oscilează între incompetență abisală și o eficiență diabolică. Culmea, aceste extreme se activează exact atunci când trebuie. Claudia Simmons-Howe, avocata specială a lui Farroukh Erdogan, agentul turc, își bagă nasul unde nu-i fierbe oala și trebuie eliminată. Doar că ea ne e deja simpatică. Așa și trebuie, ea e partenera lui Martin Rose (Eric Bana); fără ea, nu avem jumătatea de happy end pe care ne-o pregătesc regizorul John Crowley și scenaristul Steven Knight. Drept urmare, taman când se pregătește să-i scurteze zilele firavei avocate cu o garotă, namila MI5 primește un pahar în ochi și cade secerată la pământ. Mai târziu, nici Nazrul Sharma, un ofițer MI5 atât de competent încât se ocupă și de recrutări, și de spargeri, și de execuții, nu are mai mult noroc cu aceeași Claudia. Din fericire pentru același serviciu secret, roata se mai și întoarce: trebuie asasinat Erdogan, presupus co-autor al unui atentat, traficant și dependent de droguri, turc și musulman, pe deasupra? Să-i fie țărâna ușoară, MI5 nu dă niciodată greș!

Știți faza aia din filme în care un personaj face pe cocoșul și-i zice verde-n față unui alt personaj, la nici cinci minute după ce l-a cunoscut, toată viața lui, de la prima suzetă suptă până la conversația din prezent? Ce e interesant e că biografiile astea improvizate la mânie sunt de fiecare dată la fel de precise ca minutarul Big Ben-ului. Când face cunoștință cu Nazrul, Claudia nu ezită prea mult și îi comunică acestuia la ce concluzii a ajuns: nu lucrează la biroul de imigrări, ci e ofițer MI5, după care se mai gândește un pic și află și cum au decurs ultimii ani din viața lui. Măcar o dată-n viață, mi-ar plăcea să aud într-un film o replică precum: Stimată doamnă, vă înșelați. Chiar sunt primul-ministru al Marii Britanii și nu am făcut dragoste în fân cu fratele meu mai mic, în semestrul al doilea din primul an de facultate!

Una peste alta, Conspirația răspunde la cel puțin o întrebare. În câte dreptunghiuri mici poți împărți dreptunghiul mare al ecranului? În foarte multe, ne răspunde Crowley, a cărui muncă, în secvențele de debut, în care vedem victimele la câteva secunde înainte de explozie, nu e deloc ușoară. Fără se folosești prim planuri, e destul de greu să dirijezi privirea spectatorului și într-un cadru simplu, darămite-n 20! Noroc cu atentatul…

Ce fac britanicii din tată-n fiu în filmul lui Crowley am aflat. Cu ce se ocupă, însă, emigranții? Erdogan face trafic de droguri, încearcă să își vândă prietenii teroriști pentru a-și salva pielea și nu reușește să prevină un atentat în urma căruia mor 120 de persoane. Fiul lui colaborează și el cu inamicul, ceea ce duce la execuția sumară a tatălui său în propria lui celulă. La prima lor întâlnire, Nazrul o lasă pe Claudia cu gura deschisă. Nu cred că sunt singurul din sală care s-a gândit că motivul nu e că a reușit să pătrundă în birou fără să-i fi dat cineva vreo cheie, ci că un om al cărui ten e altul decât alb a încălcat teritoriul translucidei eroine, ceea ce o face să fie cu atât mai mânioasă. Revenind, Nazrul încearcă să ucidă o femeie și un copil și eșuează – ce dovadă mai mare a propriei incompetențe? În consecință, care e imaginea Celuilalt în Conspirația? Foarte bună, evident!

Atentatul. Știri despre atentat. Moartea primului avocat al lui Erdogan. Înmormântarea acestuia. Prima întâlnire între Martin și procurorul general. Toate ocupă maxim cinci minute și deja toate cărțile sunt pe masă. Știm că procurorul general joacă dublu. Ce satisfacție atunci când bănuielile noastre se adeveresc! Erdogan junior îi dă Claudiei un indiciu despre care intuim că ar fi vital. Claudia nu se omoară cu munca și lasă pe mai târziu. Când se adeverește că am avut dreptate și că indiciul chiar era important, ce sentiment de împlinire ne cuprinde! Nu e rău nici când se dovedește că și Devlin, partenerul lui Martin, joacă dublu. Ce deducție strălucită din partea noastră, doar știam asta de la început! Când Martin îl sună să îi ceară ajutorul, aproape că ne vine să strigăm la el: Nu-l suna, e un om rău! Ca o piesă de teatru de păpuși, filmulețul lui Crowley e tare agreabil, cu o singură condiție: să ai nu mai mult de cinci anișori.

Galerie video

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here