Ce este inflatia? Inflația reprezintă o creștere generalizată și continuă a prețurilor bunurilor și serviciilor în economie. Atunci când nivelul general al prețurilor crește, cu aceeași cantitate de bani se pot achiziționa mai puține bunuri și servicii. Așadar, inflația înseamnă o scădere a puterii de cumpărare a monedei, adică valoarea reală a banilor scade în timp.
Ce tipuri de inflație există?
Acum că am aflat ce este inflatia, hai să vedem ce tipuri de inflație există, în funcție de factorii care o determină:
Inflație determinată de creșterea cererii – Atunci când cererea de bunuri și servicii depășește oferta, prețurile au tendința de a crește pentru a echilibra cererea și oferta. Acest tip de inflație se numește inflație bazată pe cerere sau inflație de cerere.
Inflație determinată de creșterea costurilor – Atunci când costurile de producție pentru bunuri și servicii cresc (cum ar fi costurile materiilor prime, salariile, cheltuielile energetice etc.), producătorii pot decide să transfere aceste costuri către consumatori, prin majorarea prețurilor. Acest tip de inflație se numește inflație bazată pe costuri sau inflație de ofertă.
Inflație bazată pe creșterea masei monetare – Când cantitatea de monedă în circulație în economie crește rapid, în raport cu cantitatea de bunuri și servicii disponibile, prețurile pot crește, deoarece există mai mulți bani care urmăresc același număr de bunuri și servicii.
E inflația bună?
Am aflat ce e inflatia și știm că nu e bună. Oare? Dacă e moderată, adică în jur de 2% pe an, inflația e tolerată. Inflația moderată este considerată normală într-o economie sănătoasă și este adesea ținta băncilor centrale, care încearcă să mențină inflația într-un interval optim. Inflația excesivă sau hiperinflația – ceea ce înseamnă chiar și o inflație de 50% pe lună – poate duce la instabilitate economică și la o scădere a încrederii în moneda națională.
Cum poți atenua efectele inflației asupra bugetului tău?
- Planificarea cheltuielilor: Crearea și respectarea unui buget casnic vă poate ajuta să vă controlați cheltuielile și să vă asigurați că banii sunt cheltuiți în mod eficient. Faceți o listă de priorități și alocați resursele în consecință.
2. Reducerea cheltuielilor neesențiale: Revizuiți cheltuielile dvs. periodice și încercați să reduceți sau eliminați cheltuielile neesențiale, cum ar fi abonamentele neutilizate, mesele costisitoare în oraș sau achizițiile din impuls.
3. Cumpărături inteligente: Profitați de oferte, reduceri și promoții atunci când faceți cumpărături. Planificați-vă cumpărăturile în avans, faceți o listă și evitați cumpărăturile din impuls.
4. Economisirea energiei: Implementați măsuri de eficiență energetică în gospodărie, cum ar fi utilizarea becurilor cu LED, izolarea corespunzătoare a locuinței și reducerea consumului de energie electrică prin utilizarea electrocasnicelor în mod eficient.
5. Reducerea datoriilor: Încercați să reduceți datoriile și să evitați dobânzile mari, în special în perioadele de inflație crescută.
6. Creșterea veniturilor: Căutați modalități de a crește veniturile, cum ar fi obținerea unui al doilea loc de muncă, investirea într-o afacere proprie sau dobândirea de noi abilități pentru a vă îmbunătăți perspectivele de carieră.
7. Investiții inteligente: Investiți în active care tind să se aprecieze în timp, cum ar fi imobiliarele, acțiunile sau alte investiții care pot oferi un randament mai mare decât rata inflației.
8. Crearea unui fond de urgență: Economisiți bani într-un fond de urgență pentru a face față cheltuielilor neașteptate și a vă proteja de efectele negative ale inflației.
Implementarea acestor măsuri poate ajuta gospodăriile să facă față impactului inflației asupra bugetului casnic și să își îmbunătățească stabilitatea financiară pe termen lung.
De ce a crescut inflația în România? – Inflația în 2022
Inflația anul trecut, în 2022, în România a fost de 13,8%, cea mai mare inflație înregistrată în România în ultimii 19 ani! Aceste date sunt comunicate de Institutul Național de Statistică.
De ce? Criza energetică din 2022 a condus la creșterea prețului energiei care s-a dus în inflație, scăzând puterea de cumpărare și diminuând încrederea consumatorilor. Dar, dacă în zona EURO motorul inflației este prețul energiei, în România, inflația are o bază mai largă. Inflația din 2022 din România s-a datorat și creșterii prețurilor la produsele alimentare.
În același timp, a început deja restricționarea finanțării prin măsuri agresive luate de băncile centrale pentru a controla inflația la nivel mondial, dar și în România.
Referitor la inflație, dacă în criza din 2008 ne-am uitat la Marea depresiune economică din 1929-1930, acum ne uităm la Marea Inflație, de la mijlocul anilor ’60 până la începutul decadei ’80, marcată de asemenea de crize energetice, dar nu numai. Băncile Centrale au învățat atunci cum să combată inflația și psihologia inflației și vedem că acum iau măsuri agresive în acest sens.
Criza energiei nu a fost singurul factor important pentru inflația la nivel mondial și în România. Mai multe motive au contribuit la creșterea inflației, printre care se numără:
Pandemia COVID-19: Criza provocată de pandemia COVID-19 a generat perturbări semnificative în economii și lanțuri de aprovizionare la nivel mondial. Pandemia a scos în evidență fragilitatea și interdependența lanțurilor de aprovizionare la nivel global. Întreruperile și dezechilibrele în lanțurile de aprovizionare au cauzat creșteri de prețuri pentru anumite bunuri și servicii.
Creșterea prețurilor altor materiilor prime: Creșterea prețurilor materiilor prime, cum ar fi metalele și produsele alimentare, poate contribui la creșterea costurilor de producție pentru bunuri și servicii, care, la rândul lor, pot duce la creșterea inflației.
Creșterea cererii: În timp ce economiile s-au refacut după efectele pandemiei, creșterea cererii pentru bunuri și servicii a contribuit de asemenea la inflație. Stimulentele fiscale și politicile monetare relaxate adoptate de guverne pentru a susține economiile afectate de pandemie au crescut lichiditatea și cererea în economie, conducând la creșterea prețurilor.
În cazul României, acești factori pot fi relevanți în contextul creșterii inflației în ultimul an. Pe lângă acestea, factori specifici pentru România, cum ar fi creșterea salariilor, modificările fiscale și bugetare, sau fluctuațiile cursului de schimb, pot influența, de asemenea, inflația.
Cum a evoluat inflația în România?
Privind istoric, la începutul anilor 2000, inflația în România a început să scadă în urma unei perioade de hiperinflație care a avut loc în anii ’90. În 2003, rata inflației a fost în jur de 15%, ceea ce reprezenta o îmbunătățire semnificativă față de anii anteriori.
Înainte de aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, inflația a continuat să scadă. În 2006, rata inflației a fost în jur de 6,6%. După aderare, inflația a crescut temporar, ajungând la aproximativ 7,8% în 2007, dar apoi a început să scadă din nou.
În timpul crizei financiare globale (2008-2009), inflația în România a scăzut, atingând aproximativ 3,9% în 2009. Scăderea inflației a fost în parte rezultatul reducerii cererii pentru bunuri și servicii ca urmare a crizei economice.
În perioada post-criza financiară (2010-2014), inflația în România a rămas relativ stabilă, fluctuând în intervalul 3-5%. În 2013, rata inflației a scăzut la 1,5%, cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani.
Începând cu anul 2015, inflația în România a avut o tendință generală de scădere, ajungând la un nivel negativ în 2016 (-1,1%), ceea ce a indicat deflație. Ulterior, inflația a revenit pe o traiectorie pozitivă și a fluctuat în intervalul 2-4%.
Rețineți că aceste valori sunt aproximative și pot varia în funcție de sursele de date. Pentru informații actualizate și detaliate despre evoluția inflației în România, vă recomand să consultați datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS) sau Banca Națională a României (BNR).
Cum se măsoară inflația?
Inflația este măsurată prin monitorizarea modificărilor prețurilor unui coș de bunuri și servicii de-a lungul timpului. Indicele cel mai frecvent utilizat pentru a măsura inflația este Indicele Prețurilor de Consum (IPC). IPC calculează variația prețurilor unui coș ponderat de bunuri și servicii de consum, precum alimente, îmbrăcăminte, transport, utilități și alte servicii.
Procesul de măsurare a inflației este similar în majoritatea țărilor, inclusiv în România și SUA. Totuși, pot exista diferențe în ceea ce privește ponderile atribuite diferitelor bunuri și servicii în calculul IPC, precum și în selecția și reprezentarea bunurilor și serviciilor incluse în coșul de consum. Aceste diferențe pot reflecta particularitățile economice și culturale ale fiecărei țări.
În România, Institutul Național de Statistică (INS) este responsabil pentru calcularea și raportarea inflației prin IPC.
O altă măsură a inflației este Indicele Prețurilor Producătorilor (IPP), care măsoară variația prețurilor la nivelul producătorilor și furnizorilor de servicii. Acest indice este adesea folosit pentru a anticipa schimbările inflației în IPC.
Am aflat în acest articole ce este inflatia, cum ne putem apăra bugetul de efectele ei, cum se măsoară inflația, dar și cum a evoluat ea de-a lungul timpului în România.
Vezi și
IRCC – ce este și cum a evoluat IRCC
Cum sa fii mai fericit cheltuindu-ți banii cu rost – 5 principii
