Recenzie – Femeia cu masca – Irezistibilul suspans in decoruri de epoca

0
168

Femeia cu mască este o colecţie de paisprezece povestiri acaparante pentru cei dependenţi de filmele de epocă. Majoritatea paginilor amintesc de acele filme cu mistere și anchete detectiviste, în care indiciile se ascund în case interbelice, în oglinzi purtate din Veneţia secolelor trecute în Bucureștiul zilelor noastre ori în fotografii descoperite într-o casă aproape abandonată.

Femeia cu mască este genul de carte menită să-ţi reamintească de plăcerea de a te retrage în compania unor povești pe care să le parcurgi cu poftă, de la un capăt la altul. Sunt genul de povești care îţi amintesc și de o altă nevoie: aceea de a găsi indicii neașteptate.

Misterele ascunse în casele vechi

Cele paisprezece povestiri au fost scrise pentru a-i încânta mai ales pe cei dornici de a călători nestingheriţi în alte epoci pentru a desluși enigme legate de crime. Vei simţi fiorii daţi de pericolul sumbru ce pândește în decorul unor case vechi. Aici, secretele transgeneraţionale înhaţă precum niște fantome flămânde.

Aflată la debut, Miruna Vasiliţă unește inspirat plăcerea cititorilor de a-și explora propriul oraș cu dependenţa de povești ce sfidează realitatea imediată. Multe dintre aceste povestiri sunt precum niște filme noir. Mai bine zis, genul de filme dedicate celor ce aleg să cutreiere străduţe ascunse. Ei își pot imagina poveștile nespuse, din spatele porţilor de fier forjat.

Orașul plin de secrete

Povestirile incluse în Femeia cu mască sunt o invitaţie la explorarea Bucureștiului. Vei percepe altfel Bucureștiul după ce le vei citi.

Personajele pleacă, în primele pagini, de la niște adrese ușor de găsit (multe în zona cunoscută sub numele de Tineretului sau în centrul interbelic). Ajung apoi într-o altă epocă, datorită unor obiecte vechi – bijuterii, scrisori, manuscrise, testamente.

Obiectele vechi rafinate sunt cheia prin care se deschid uși către niște povești de viaţă imprevizibile. Unele sunt mângâietoare datorită nostalgiei devenite un balsam pentru visători. Altele sunt frapante, nemiloase. Îţi fac pielea de găină datorită unor personaje demne de cele mai abisale thrillere cu psihopaţi ascunși în spatele banalităţii.

Detectivi în propriul oraș

Femeia cu mască are un stil înșelător. Este genul de stil care poate fideliza un cititor pentru care suspansul trebuie să iasă tacticos din mijlocul unui decor cochet. Vei fi surprins de usurinţa prin care se trece de la o scenă prea repede catalogată drept sentimentală, desprinsă parcă din romanele desuete, la pericolul nevăzut. Finalul este greu de ghicit, specific unui roman scris de Agatha Christie, de Rodica Ojog-Brașoveanu sau de un nordic. Miruna Vasiliţă îţi dă impresia că s-au întâlnit în cartea ei fascinaţia pentru micile istorii din Bucureștiul fabulos al lui Eliade și ritmul palpitant al romanelor cu detectivi.

Majoritatea povestirilor includ personaje înzestrate cu perspeverenţa și instinctul unor mari detectivi. Încep prin a fi detectivii propriului oraș. Apoi ajung să dea peste niște secrete ce-i duc unde nici nu ar fi bănuit. Pe fiecare stradă și în fiecare locuinţă veche poate zace promisiunea unei descoperiri halucinante, la propriu.

Farmecul unui crime thriller dublat de legende reînviate

Curiozitatea și imprevizibilul sunt alimentate iscusit mai ales de intersectarea unor stiluri. Vei descoperi o autoare capabilă de a folosi avantajele date de elementele acroșante ale unui crime thriller. Ele se intersectează tentant cu fiorii atribuiţi unei legende întunecate.

Legendele devin sursa unor evenimente aparent inexplicabile. Lor li se adaugă apetitul unor personaje pentru iraţionalul alimentat de superstiţiile ce au supravieţuit în adâncurile omului evoluat.

Trecerea de la un stil la altul este de cele mai multe ori abruptă și ispititoare. Din mijlocul unei încăperi liniștite sau din umbra a unei străduţe restrase pe lângă care ai trecut de atâtea ori, fără a banui nimic suspect, răsare dezinvolt un secret înfricoșător. Ceea ce începe precum un film de epocă suav, de savurat duminica, va fi continuat de prevestirea unei turnuri întunecate, zguduitoare.

Irezistibilul amestec de stiluri

Datorită stilurilor îmbinate, Femeia cu mască seamănă cu un teritoriu având mai multe forme de relief. Aventurarea în teritoriul creat începe domol, precum o plimbare. Se continuă straniu cu accelerarea ritmului specific devorării unui crime thriller (uneori cu accente de horror psihologic).

În anumite povestiri, suspansul demn de un crime thriller alunecă derutant într-o dimensiune a fantasticului cu elemente întunecate. Aceste detalii tenebroase sunt îmbibate în superstiţiile ce îţi dau fiori. Ele unesc enigmele specifice unei povești cu detectivi și fiorii unui ghost story plasat în eleganţa unor decoruri demne de un roman interbelic.

Niște contraste greu de ignorat

Majoritatea povestirilor includ apropierea brusc dintre pericolul ce ia accente mitic-demonice și luminozitatea asociată inocenţei degajate de personajele feminine specifice unui roman cu visători dependenţi de lectură și de frumuseţea altor vremuri. De fapt, plăcerea lecturii și farmecul povestirilor sunt alimentate de contraste. Contrastului dintre luminos și întunecat i se adaugă cel dintre angelic și demonic, vechi și nou, sacru și profan, raţional-irational, real și neverosimil, supranatural, inocenţă și cruzime. Poţi comanda volumul de pe Libris

Citește și articolul despre filmul Budapest Noir

Budapest Noir – Intriga detectivista suculenta plasata in ispititoarele decoruri interbelice

 

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here