Evolutia barbatului – Fertila pentru discutii provocatoare

0
2259

Evoluţia bărbatului (tradusă de Oana Maria Zaharia, la ed. Vellant) este genul de carte provocatoare despre care vei dori să vorbeşti cu prietenii, fie că sunt mai apropiaţi de tabăra progresiştilor ce susţin egalitatea, fie de tabăra misoginilor ce deplâng apusul masculinităţii arhaice.

Scriitura expresivă şi la obiect, exemplele nuanţate şi bine alese, trimiterile spre cultura populară din deceniile ce au produs nişte schimbări majore în mentalitatea oamenilor, indiferent de continent, erudiţia accesibilă, tentativele de contestare a legilor vechi de mii de ani, ideile corect argumentate şi tonul confesiv oferă o lectură agreabilă şi fertilă pentru dialogul dintre sexe. Vei găsi o pledoarie molipsitoare, inteligent şi convingător susţinută pentru o renunţare la vechile reguli care sunt introiectate de bărbaţi încă din copilărie şi care le simplifică angoasant lumea emoţională.

Grayson Perry este unul dintre cei mai apreciaţi artişti britanici actuali, cu un Premiu BAFTA la activ. Probabil că apartenenţa la comunitatea artiştilor contemporani, adesea caracterizaţi de uşurinta prin care sfidează regulile machiste, l-a ajutat să exploreze mai confortabil, apoi să vorbească deschis, chiar echilibrat şi relaxat, despre ceea ce alţi bărbaţi ar considera destabilizator şi anxiogen: toxicitatea modelului de masculinitate tradiţională. Aducând în discuţie conformismul masculin ce a dus la înfiinţarea unei instituţii solide şi tiranice – metaforicul Minister al Masculinităţii Standard, populat cu bărbaţi occidentali albi, din clasa de mijloc, dornici de a-şi impune valorile rigide la nivel global, astfel încât nimeni să nu le mai conteste, să le renegocieze – Grayson Perry le propune cititorilor o reconfigurare a valorilor şi a percepţiei (individuale şi colective) asupra idealului masculin şi feminin, dar mai ales a graniţelor dintre feminin şi masculin.

Grayson Perry ne aduce aminte de ceea ce părem să uitam sau mai degrabă suntem ajutaţi să uităm: importanţa influenţei culturale impuse din exterior, pe care o interiorizăm şi o luăm apoi ca un dat înnăscut, natural, ce nu trebuie contestat pentru a nu afecta echilibrul care există de când lumea şi pământul. Ceea ce defineşte masculinitatea nu este bătut în cuie. Este mai degrabă un construct social, ce ajunge să devină constrângător, interzicând orice posibilitate de negociere în numele echilibrului individual şi relaţional.

Apelând mai ales la exemple din cultura britanică a succesului exibat în oraşul spre care se îndreaptă multe fantezii aspiraţionale – Londra – Grayson Perry invită la nesupunerea salvatoare, prin contestarea normelor privind respectarea graniţelor dintre ceea ce este considerat a fi masculin şi feminin. Grayson Perry este el însuşi cunoscut datorită curajului năstruşnic de a experimenta, chiar şi vestimentar, amestecul dintre feminin şi masculin. Pe măsură ce îşi destăinuie propriile experienţe, vei avea parte de trimiteri interesante ce îmbină cunoştinţe din psihologie, antropologie, artele vizuale, cinematografie, moda şi pop culture pentru a te invita la reflecţii sănătoase despre limitele bărbatului arhaic.

Poate cea mai interesantă idee a lui Grayson Perry este legată de modul în care ne-am lăsat influenţaţi de normele impuse de alţii, unele toxice, iar normele despre care vorbeşte insistent în cartea lui vin de la Ministerul Bărbatului Standard, care decide ce este şi ce nu este masculin sau cine merită să fie considerat un bărbat adevărat şi validat social, căruia i se promit doar victorii pe toate planurile, atâta vreme cât este inflexibil, dominator în relaţiile cu femeile şi intolerant cu alţi bărbaţi ce se abat de la standardele ministerului străvechi. Acest minister şi-a exportat concepţiile şi valorile peste tot în lume, atacând virulent creativitatea şi diversitatea, care stau la baza relaţiilor autentice, dezvoltării şi a progresului. De fapt, progresul îi sperie pe bărbaţii validaţi de acest minister, care îşi văd contestat statutul dominator şi utilitatea.

Ai spune că nu aduce nimic nou această carte. S-au scris mii în ultimii ani despre teama bărbatului de schimbările aduse de societatea urban-progresistă, care îi reduce privilegiile. Totuşi, o vei considera o apariţie diferită în peisajul cărţilor traduse la noi deoarece te ajută să descoperi un artist original, apoi să înţelegi mai bine adevărata sursă a problemelor ce ameninţă echilibrul societăţii urbane cosmopolite: lipsa oportunităţilor si ritualurilor sănătoase de explorare a masculinităţii în mediile defavorizate sau în upper-middle class-ul dătător de viitori lideri din mediul financiar-politic, dornici de a perpetua de multe ori mentalităţile toxice ale generaţiilor anterioare, tocmai pentru a-şi păstra intacte privilegiile inaccesibile pentru ceilalţi.

Cele mai interesante pagini ale cărţii sunt acelea în care autorul descrie întâlnirile cu adolescenţii delincvenţi din oraşele britanice vestite pentru nivelul ridicat al infracţiunilor, ca urmare a conflictelor dintre găşti. Lipsa unor modele masculine care să îşi manifeste frustrările prin sport sau artă şi absenţa unor activităţi care să canalizeze combativitatea masculină în direcţii utile sabotează orice program şi efort al ţărilor civilizate de a combate delincvenţa timpurie în spaţiile urbane.

Grayson Perry nu se teme să îşi amintească de anii în care el însuşi a cochetat cu agresivitatea ca răspuns la violenţa paternă. Copleşit de un model al masculinităţii toxice însă cât se poate de valide în plan social, autorul propune o analiză care invită la predicţii pertinente legate de viitorul masculinităţii, de reinventarea percepţiilor colective prin acceptarea alternativelor.

Pentru cei fascinaţi de arta contemporană expusă pe malul Tamisei, de efervescenţa cultural-contestatoare din Londra, cartea lui Grayson Perry mai poate fi şi un manifest acid faţă de actuala clasă politică din Marea Britanie şi la ierarhia socială axată pe combativitatea sofisticată a gulerelor albe, ostilă uneori acelor bărbaţi sensibili, având o mentalitate mai sănătoasă. Citind-o, vei derula în minte schimbările aduse de mişcările sociale care, începând cu anii ’60, au pus ferm semnul egal între youth culture şi contestarea societăţii tradiţional-maschiste.

Citeşte şi Corpul ei şi alte desfătări – Erotism şi înfricoşare

Sfârşitul lui Eddy Bellegueule – Noua voce incomodă a literaturii franceze

Corpul ei si alte desfatari – Erotism si infricosare

Sfarsitul lui Eddy Bellegueule – Noua voce incomoda a literaturii franceze

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here