Unde iesim

Concertele simfonice din luna februarie de la Ateneu vor fi completate de spectacolele de muzică de cameră din seria Stagiunea de marţi seara, unde poți asculta jazz în interpretarea lui Mircea Tiberian, cât şi recitalurile pianiştilor Daniel Dascălu, Cătălin Răducanu şi Verona Maier.

Pe data de 24 februarie este programat un nou eveniment al seriei Clasic e fantastic – cum să înţelegem muzica, în care vor fi prezentate fragmente semnate de Wagner şi Verdi, cei doi compozitori pentru care sărbătorim în acest an 200 de ani de la naștere.

Concertele vor avea loc conform următorului program:

    Marţi, 5 februarie 2013 (19:00-20:00), Sala mică

Stagiunea de marţi searaîl prezintă în concert pe pianistul Daniel Dascălu, al cărui repertoriu va include:

1.   Johann Sebastian Bach – Partita nr. 6, în mi minor, BWV 830
2.   Johannes Brahms – Sonata nr. 3, în fa minor, op. 5

   Marţi, 12 Februarie 2013 (19:00 – 20:00), Sala mică

Recitalul de pian al lui Cătălin Răducanu va cuprinde următoarele creaţii muzicale:

1.    Frédéric Chopin– Sonata nr. 3, în si minor, op. 58 
2.    George Enescu– Pavana din Suita nr. 2, op. 10 
3.    Olivier Messiaen– Patru piese din Ciclul Vingt Regards sur L ' Enfant Jesus

   Marţi, 19 Februarie 2013 (19:00 – 20:00), Sala mică

Ştefan Diaconu şi Verona Maier vor interpreta la flaut, respectiv pian, următoarele sonate:

1.    Sigismund Toduţă – Sonata nr. 1 pentru flaut şi pian
2.    Robert Muczynski – Sonata pentru flaut şi pian
3.    Mike Mower – Sonata latino pentru flaut şi pian

  Duminică, 24 Februarie 2013 (11:00 – 12:30), Sala mare

În cadrul seriei Clasic e fantastic – cum să înţelegem muzica, spectatorii vor avea ocazia să urmărească un concert-spectacol regizat de Anda Tăbăcaru şi comentat de Cristina Sârbu, realizat în colaborare cu Opera Naţională Bucureşti şi cu Goethe Institut. Concertul va cuprinde următoarele compoziţii:

1.    Richard Wagner – Olandezul zburător (frag.)
2.    Giuseppe Verdi – Rigoletto ( frag.)

  Marţi, 26 Februarie 2013 (19:00 – 20:00) Sala mică

Stagiunea de marţi searadin luna februarie se încheie cu un concert de jazz clasic, interpretat de Mircea Tiberian şi discipolii săi de la UNMB.

Biletele şi abonamentele pot fi achiziţionate de la casa de bilete a Ateneului Român. Biletele pentru concertele camerale se pun în vânzare cu o săptămână înaintea concertelor.

La concertele camerale din Sala mare prețurile variază între 30-35 lei cat. I, 25-30 lei cat. a II-a și 20-25 lei cat. a III-a. La concertele camerale din Sala mica prețurile variază între 15-25 lei, categorie unică.

Filarmonica "George Enescu" are programate în luna februarie concerte cu un repertoriu eclectic, de la muzica de operă și balet a lui Wagner, Verdi, Massenet la compoziții de Bach,  Brahms, Ceaikovski, Schubert, Dvorak si Camille de Saint Saens. 

Ca de obicei, concertele simfonice au loc în zilele de joi şi vineri, începând cu ora 19:00, fiind programate după cum urmează:

Vineri, 01 Februarie 2013

Orchestra simfonică şi Corul Filarmonicii "George Enescu" deschid seria de spectacole a lunii februarie cu compoziţii romantice și cu calități melodice speciale:

1.    Jules Massenet – Muzica de balet la Cidul
2.    Camille Saint–Saëns– Concertul nr. 2, în sol minor, pentru pian şi orchestră, op. 22
3.    Giuseppe Verdi– Uverturi şi coruri din opere

Gabriela Ungureanu este solistă, iar dirijori sunt românul stabilit în Spania și discipol al lui Celibidache, Octav Calleya şi Iosif Ion Prunner.

Joi, 07 Februarie 2013 și Vineri, 08 Februarie 2013

Dirijată de britanicul Alexander Walker (dirijor printre altele ale orchestrelor Royal Philharmonic Orchestra, Royal Opera House, Covent Garden), orchestra Filarmonicii îşi va începe concertele prin Uvertura operei Rienzi, creaţia lui Wagner, vădit influenţată de opera franceză. Bucata muzicală, selectată şi pentru a aminti că 2013 este anul compozitorilor Wagner şi Verdi, va fi urmată de Concertul nr. 1, în mi bemol major, pentru pian şi orchestră, S. 124 compus de Franz Liszt. Seara se va încheia cu Simfonia nr. 6, în re major, op. 60 a lui Antonin Dvorak,tributul compozitorului adus mentorului său Brahms, dar şi muzicii tradiţionale a Boemiei. Solistul concertelor este Răzvan Dragnea, unul dintre cei mai importanţi pianişti autohtoni contemporani.

Joi, 14 Februarie 2013 și Vineri, 15 Februarie 2013

Serile de 14 şi 15 februarie sunt dedicate ultimelor creaţii ale compozitorilor Richard Strauss şi Franz Schubert.

Orchestra Filarmonicii "George Enescu", dirijată de compozitorul si dirijorul american Stefan Lano, va interpreta Ultimele patru cântece ale compozitorului Richard Strauss, acompaniind-o pe mezzo-soprana Gabriela Popescu. Seara se va încheia cu Simfonia nr. 9, în do major, D. 944, ultima simfonie compusă de Schubert.

Joi, 21 Februarie 2013 și Vineri, 22 Februarie 2013

Sub bagheta dirijorului Horia Andreescu, concertele din cele două seri vor începe cu interpretarea Uverturii de concert a compozitorului autohton George Draga. Din program face parte şi Concertul nr. 1, în fa minor, pentru clarinet şi orchestră, op. 73, creaţia compozitorului romantic Carl Maria von Weber. Seara continuă cu impetuoasa Pasăre de foca lui Igor Stravinski, pentru a se încheia în nota solemnă a Uverturii 1812, cunoscută mai ales pentru finalul apoteotic de fanfară și lovituri de tun, compusă de  Piotr Ilici Ceaikovski. Solistul va fi Giuseppe Sobrino.

Joi, 28 Februarie 2013 și Vineri, 1 Martie 2013

Programul lunii februarie se va încheia prin concertul Filarmonicii sub bagheta dirijorului grec Alexander Myrat, avându-l ca solist pe pianistul grec Anastasios Pappas, incluzând următoarele creaţii muzicale:

1.    Bach/ Mitropoulos – Preludiu şi fugă în sol minor
2.    Johannes Brahms – Concertul nr. 1, în re minor, pentru pian şi orchestră, op. 15
3.    Charilaos Perpessas – Christus Symphony

Biletele şi abonamentele se pot achiziţiona de la casa de bilete a Ateneului Român, de marţi până duminică. Prețul biletelor la liber poate varia la concertele simfonice între 50-65 lei cat. I, 45-60 lei cat. a II-a și 40-55 lei cat. a III-a. 

Mihail Bulgakov scria piesa Ţarul Ivan îşi schimbă meseria ca o satiră la regimul stalinist, iar spectacolul lui Gelu Colceag, de la Teatrul Metropolis din București, păstrează acest ton, creând o comedie ironică la adresa puterii şi a jocurilor ei.

Spectacolul este construit pe diferențele dintre Rusia lui Ivan cel Groaznic și cea a lui Stalin. Avem, pe de o parte,  Moscova anilor '20 – '30 a inginerului Timofeev care meştereşte de zor la o maşină a timpului cam şubredă și „urâtă”, așa cum o caracterizează toate celelalte personaje, spre disperarea creatorului ei. Și, pe de altă parte, Rusia secolului al XVI-lea portretizată de viața de la curtea lui Ivan cel Groaznic.

Atunci când cele două lumi se întâlnesc, grație invenției lui Timofeev, apar elementele comice datorate, în principal, diferențelor de gândire dintre cele două perioade. Bunăoară, atunci când țarul călătorește în secolul al XX-lea, este șocat de vocile care ies dintr-un mic aparat și se întreabă naiv „voi de unde vorbiți” și nu înțelege de ce oamenii se supără atunci când le spune „robi”. Iar când administraroul de bloc, Ivan Vasilievici, îi ia locul țarului, nu poate să se adapteze la ritualurile de la curte, întrebându-se mereu „eu ce trebuie să fac”.

Pe aceeași dualitate prezent – trecut este folosit și spațiul. Ioana Pashca realizează costumele și decorurile spectacolului, folosindu-se foarte bine de scena rotativă care creează trei spații diferite: prezentul ilustrat de apartamentul lui Timofeev cu mașina timpului și  cel a lui Shpak care a fost prădat de hoți și trecutul portretizat de curtea țarului. Sunt puse, astfel, în opoziție grandoarea Rusiei lui Ivan cel Groaznic, cu soldați în uniforme și mese cu rinichi de iepure sau cocoșei fripți cu simplitatea Rusiei cenușii a începutului de secol XX, în care bărbații sunt îmbrăcați în pijamale, costumele sunt doar pentru momentele importante, iar casele cu radiouri sau tablouri de import sunt primele pe listele hoților.

Dincolo de scenografia reușită, marele minus al acestui spectacol îl constituie jocul actorilor. Mircea Rusu intră prea mult în stereotipul administratorului de bloc, preocupat doar să ia banii de chirie de la colocatarii de imobil. Mariana Dănescu amintește prin țipete, falsitate și replica laitmotiv „Sunt o domnă, ce dracu'”, de rolul pe care l-a făcut, la începutul anilor 2000, în serialul „La Bloc”, de la PRO TV. Aceeași falsitate o întâlnim, de altfel, și în interpretarea actriței Diana Cavaliotti care îngroașă stereotipul divei care își părăsește soțul pentru regizorul cu care lucrează. Spectacolul, poate și pentru că mare parte din distribuție este formată din actori care au jucat sau joacă în seriale de televiziune, aduce cu un sitcom: glume ușoare, interpretări stereotipe și artificiale și aceeași ușă pe care ies și intră personajele.

Ţarul Ivan îşi schimbă meseria este o comedie ironică și amară, neilustrând revolta față de nedreptățile sistemului, ci doar repercusiunile sale. Teroarea regimului transformă oamenii în niște roboți care nu mai gândesc rațional, ci doar se supun automat regulilor impuse de stat. 

MNAR expune din nou, după o perioadă de mai bine de 20 de ani, lucrări valoroase din patrimoniul secţiei de Artă Europeană şi Decorativă. Propunându-şi să reitereze evoluţia picturii ruse, expoziţia Între Est şi Vest cuprinde 31 de icoane şi 28 de picturi.

Şcoala rusă de pictură începe să se dezvolte sub puternicul ascendent al artei bizantine, fiind tributară creaţiilor de excepţie ale lui Teofan Grecul sau Andrei Rubliov. Odată cu deschiderea spre influenţele occidentale, pictura rusă îşi va însuşi noi caracteristici precum fluiditatea desenului, cromatica bogată şi strălucitoare şi varietatea tematică, pentru ca în secolul al XIX-lea să se ralieze curentelor stilistice din restul Europei, fără a se desprinde în totalitate de moştenirea bizantină. Urmând ca în secolul al XX-lea pictura rusă chiar să revoluționeze pictura occidentală prin avangarda rusă și mai ales prin constructivism.

Expoziţia ale cărei lucrări au fost atent selectate tocmai pentru ilustrarea elocventă a acestui parcurs, poate fi vizitată până pe 28 aprilie 2013, de miercuri până duminică .

Preţul biletelor este de 4 lei (2 lei tarif redus pentru elevi şi studenţi), intrarea fiind gratuită în prima zi de miercuri din fiecare lună.