Unde iesim

Stranger by the Lake, al regizorului francez Alain Guiraudie, a reușit să câștige la Cannes premiul Queer Palm, în anul în care La Vie d'Adele câștiga Palme D'Or. Primul film nu se deosebește mult de al doilea: scene de sex polemice, iubire, pasiune și, bonus, crimă.

Să descrii experiența piesei Ce zile frumoase! de Samuel Beckett semnată Sânziana Stoican de la Teatrul Unteatru aduce într-o oarecare măsură cu sarcina unui degustător – care este ingredientul cel mai amețitor? Pe seama cui să pui toate emoțiile? Să fie scenografia minimalistă a lui Valentin Vârlan, care lasă spațiul necesar între replici și detalii? Să fie jocul Sabrinei Iaşchevici, care trece prin toate nuanțele gândurilor prin versalitatea mimicii? Să fie textul lui Beckett, același năprasnic Beckett, care taie delicat pojghițele de la suprafața lucrurilor ? Concluzia, deși riscă să semene cu textul unui spot la ceva produs energizant, este că toate fac un mix bun. Și e greu de găsit un mix bun.

Mauvais Sang (The Night Is Young)este un film-cult al cinematografiei franceze din anii ’80. Pelicula regizorului Leos Carax, cel care a semnat nebunul Holy Motors în 2012, abordează, sub forma unei poveşti de iubire, problema uneia dintre maladiile omenirii.

Fanii SF-ului abia aşteaptă 2014, când va fi lansat Interstellar, regizat de Christopher Nolan (Inception, trilogia The Dark Knight). Filmul are ingredientele necesare pentru a confirma toate aşteptările negative cu privire la viitorul îndepărtat: crize planetare, dispariţia hranei şi prăbuşirea civilizaţiei umane. La toate acestea se adaugă teorii ştiinţifice moderne, adaptate pentru ecranul cinematografului.

Personal, nu cred în trucurile magicienilor sau în fascinația cititorilor de gânduri. Dar, așa cum o cură șoc de cleansig jură că te poate aduce pe calea cea dreaptă, același efect de convertire îl are și un shot de o oră de Retox, piesa pe care Unteatru a prezentat-o în premieră pe 1 decembrie.

PescăruşulAntoanetei Cojocaru (Teatrul Bulandra) ţi se cuibăreşte în suflet, devenind cataplasma pentru visurile neîmplinite şi pentru durerile nerostite. Adaptarea uneia dintre cele mai iubite piese ale lui Cehov este o îmbinare reuşită dintre jocul actoricesc într-un decor minimalist, coregrafie şi frânturi muzicale bine alese. Indiferent dacă vei gusta sau nu perspectiva regizoarei, jocul actorilor şi emoţiile trezite vor trece prin tine precum un curent dramatic.

Pe firul de bumbac al tricourilor din seria bagabonți & combinații, Unora le place swingul a adus publicului o oră din viaţa a două cupluri vecine de imobil, năucitor de clasice şi de previzibile:  jumătăţi corporatiste în fiecare oală, ore peste program, rapoarte de terminat acasă, simbolicul stash cu iarbă  - care să stea mărturie pentru  exuberanţa şi free-spiritul din afara orelor office şi câte un plod de fiecare baricadă, ca să fie tacâmul complet.