Salariul minim pe economie în 2023 este de 3000 lei pe lună. Această valoare a fost stabilită prin Hotărârea de Guvern nr. 1447/2022. Acesta este salariul minim brut, adică înainte de reținerea impozitelor. Având în vedere că în 2022 salariul minim brut a fost de 2.550 lei, în 2023 valoarea salariului minim pe economie a crescut cu 450 lei față de anul trecut.
Cu scutirea de taxe pe 200 de lei din salariul minim, angajatul trebuie să primească, în mână, un salariu de 1898 lei net, iar firma va suporta în total un salariu complet de 3063 de lei. Astfel, salariul minim net pe economie este de 1898 lei în 2023. Acest calcul este valabil pentru persoane fără persoane în întreținere. Calculul poate varia în funcție de situația personală a angajatului respectiv.
Echivalentul în EURO a salariului minim brut pe economie în 2023 este de aproximativ 611 euro (ținând cont de un curs de schimb de 4,9077 RON/euro, media lunii februarie 2023).
Evoluția salariului minim în ultimii 10 ani
Salariul minim a evoluat de-a lungul anilor astfel:
- 2012: 700 RON
- 2013: 800 RON
- 2014: 850 RON (în prima jumătate a anului) și 900 RON (în a doua jumătate a anului)
- 2015: 975 RON
- 2016: 1.250 RON
- 2017: 1.450 RON
- 2018: 1.900 RON
- 2019: 2.080 RON (pentru angajații fără studii superioare) și 2.350 RON (pentru angajații cu studii superioare și cel puțin un an de vechime în muncă)
- 2020: 2.230 RON
- 2021: 2.300 RON
- 2022: 2.550 RON
- 2023: 3.000 RON
O informare mai detaliată despre valoarea salariului minim brut pe economie în ultimii ani găsești pe site-ul ANAF.
De ce este important nivelul salariului minim, dincolo de câștigul salarial al angajaților?
Salariul minim din România este utilizat pentru a calcula și determina mai mulți indicatori și ajutoare sociale, precum și pentru stabilirea amenzilor.
Iată o listă a unora dintre acestea:
- Ajutorul de șomaj – Persoanele care au pierdut locul de muncă și sunt înregistrate la agenția de șomaj pot primi ajutor de șomaj. Salariul minim este folosit pentru a calcula valoarea acestui ajutor, care se bazează pe media veniturilor realizate în ultimele 12 luni.
- Indemnizația pentru creșterea copilului – Salariul minim este folosit pentru a calcula indemnizația pentru creșterea copilului, care este acordată părinților care își cresc copiii până la vârsta de doi ani (sau trei ani în cazul copiilor cu dizabilități).
- Venitul minim garantat – Persoanele care nu au un venit suficient pentru a-și susține traiul pot primi venitul minim garantat. Acest ajutor social este stabilit în funcție de salariul minim și numărul de membri ai familiei.
- Ajutoare pentru încălzire – Salariul minim este folosit pentru a determina eligibilitatea și suma ajutorului pentru încălzire, care este oferită persoanelor cu venituri reduse în perioada sezonului rece.
- Alocația pentru susținerea familiei – Aceasta este o sumă acordată familiilor cu copii în funcție de numărul de copii și de venitul familiei. Salariul minim poate influența acest ajutor dacă unul sau ambii părinți câștigă salariul minim.
- Ajutorul pentru persoanele cu dizabilități – Acesta este un ajutor acordat persoanelor cu dizabilități în funcție de gradul și tipul dizabilității. Salariul minim poate fi luat în considerare pentru a determina eligibilitatea și cuantumul acestui ajutor.
Salariul minim din România este utilizat în calculul unor amenzi și sancțiuni în diferite domenii ale legii, precum Codul Rutier, Codul Muncii, Codul Fiscal și altele. Pentru informații concrete despre calculul amenzilor în România, vă recomand să consultați un avocat sau specialist în drept local.
Cum se stabilește nivelul salariului minim
Guvernul român ia în considerare mai mulți factori atunci când decide să majoreze salariul minim. Aceștia includ:
- Evoluția inflației: O creștere a prețurilor bunurilor și serviciilor poate eroda puterea de cumpărare a salariului minim, determinând guvernul să ajusteze valoarea acestuia pentru a menține un nivel adecvat al traiului pentru angajați.
- Creșterea productivității muncii: O creștere a productivității muncii poate justifica majorarea salariului minim, întrucât angajații contribuie mai mult la crearea de valoare în economie.
- Compararea cu alte țări: Guvernul poate analiza nivelurile salariului minim din alte țări din regiune sau din Uniunea Europeană pentru a se asigura că salariul minim din România rămâne competitiv și atractiv pentru forța de muncă.
- Situația economică generală: Guvernul evaluează starea economiei, inclusiv creșterea produsului intern brut, rata șomajului și nivelul investițiilor, pentru a se asigura că o majorare a salariului minim nu va avea efecte negative asupra economiei.
- Negocieri cu sindicatele și angajatorii: Guvernul discută cu reprezentanții sindicatelor și ai angajatorilor pentru a ajunge la un consens cu privire la nivelul adecvat al salariului minim.
Implicațiile majorării salariului minim
Implicațiile majorării salariului minim în economia românească pot fi diverse, atât pozitive, cât și negative:
Implicații pozitive:
- Creșterea puterii de cumpărare – o majorare a salariului minim poate duce la o creștere a consumului, întrucât angajații cu venituri mai mari vor avea mai multe resurse pentru a cheltui pe bunuri și servicii.
- Reducerea sărăciei și inegalității – p creștere a salariului minim poate contribui la reducerea sărăciei și inegalității economice, în special în rândul lucrătorilor cu venituri mici.
Implicații negative:
- Creșterea costurilor pentru angajatori – O majorare a salariului minim poate duce la creșterea costurilor pentru angajatori, care trebuie să plătească salarii mai mari angajaților. Acest lucru poate determina unele companii să reducă numărul de angajați sau să limiteze crearea de noi locuri de muncă.
- Creșterea șomajului – Dacă costurile salariale cresc semnificativ, angajatorii ar putea fi tentați să reducă numărul de angajați, să încetinească angajările noi sau să își ajusteze practicile de ocupare a forței de muncă, ceea ce ar putea duce la o creștere a șomajului.
- Creșterea inflației – Majorarea salariului minim poate genera presiuni inflaționiste în economie, deoarece angajatorii ar putea să transfere costurile crescute către consumatori sub forma unor prețuri mai mari. Aceasta ar putea duce la o scădere a puterii de cumpărare a populației.
- Creșterea muncii nedeclarate – O creștere a salariului minim ar putea încuraja angajatorii să apeleze la munca la negru sau la angajarea în condiții informale, pentru a evita plata unor salarii mai mari și a contribuțiilor sociale aferente.
- Efecte redistributive – Creșterea salariului minim ar putea afecta distribuția veniturilor în economie, deoarece ar putea crea discrepanțe între diferitele categorii de angajați. De exemplu, angajații cu venituri puțin peste nivelul salariului minim ar putea să nu beneficieze de ajustări salariale proporționale, ceea ce ar putea duce la o comprimare a structurii salariale.
- Creșterea deficitului bugetar – În cazul în care salariile din sectorul public sunt ajustate în consecință, creșterea salariului minim ar putea avea un impact asupra cheltuielilor bugetare, ceea ce ar putea conduce la un deficit bugetar mai mare și la presiuni asupra finanțelor publice.
Acestea sunt câteva informații importante despre salariul minim pe economie în 2023, atât brut, cât și net. Pentru mai multe detalii, îți recomandăm să studiezi comunicatele de presă ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
Vezi și
Inflatia – ce este și cum poți să-ți aperi bugetul de ea
IRCC – ce este și evoluția IRCC
