În încercarea de a promova scurtmetrajul ca formă cinematograficăa validă şi de sine stătătoare, ShortsUP revine cu Noaptea Lungă a Filmelor Scurte, aflată la a-5-a ediţie, o incursiune de aproape 12 ore în lumea în care poveştile se succed într-un ritm ameţitor şi în care eşti transportat într-o atmosferă cel puţin neconvenţionala pentru publicul obişnuit cu festivalurile tradiţionale de film.
Dorind să aflăm mai multe informaţii legate de “noaptea în care scurtmetrajele prind viaţă”, Postmodern a stat de vorbă cu Alexandra Safriuc, selectorul de film de la ShortsUP, pasionată a filmului scurt şi responsabilă pentru programul tău cinematografic de pe 8-9 iunie.
“Nimic nu se compară cu experienţa de a vedea un film pe marele ecran”
.jpg)
Scurtmetrajul are o viaţă cinematografică scurtă. Dacă un lungmetraj îşi face intrarea prin festivaluri ca mai apoi să intre în circuitul cinematografic, filmul scurt nu se bucura de aceeaşi distribuţie. De aceea, şi-a găsit locul destul de repede şi eficient în mediul online unde oricine cu conexiune la internet poate să consume 5 minute de artă vizuală.
Însă experienţa de a vedea un film pe ecranul laptopului nu se poate compara cu ecranul de cinematograf şi cu senzaţia de a fi participant, împreună cu zeci de alte persoane, la o poveste ce se desfăşoară în faţa ochilor tăi.
“Există relativ puţine festivaluri dedicate scurtmetrajului în România iar şansele de a vedea un film scurt în săli de cinematograf sau locaţii special amenajate sunt puţine pe parcursul anului. De aceea ideea de a reuni scurtmetrajele premiate ale ultimului an într-o singură noapte ne-a venit destul de repede şi firesc pentru că ne-a oferit şansa să prezentăm acest gen cinematografic unui public larg printr-o retrospectivă maraton”– Alexandra Safriuc
“În noaptea în care scurtmetrajele prind viaţă, filmul este însoţit de muzică şi tu eşti înconjurat de noi prieteni”
Este clar că fimul scurt este atracţia principală la Noaptea lungă a filmelor scurte însă miza celor de la ShortsUP pare să fie ca, pentru o noapte, participanţii să se lase cuprinşi într-o altă lume, unde atmosfera şi jocul dau tonul.
“În fiecare an încercam să găsim un concept nou care să îmbrace ambianța din noaptea respectivă. Anul acesta ne-am axat pe conceptul de vise pe care le trăieşti în faţa marelui ecran. Mereu încercăm să găsim modalităţi de aplicare a sloganului nostru: “Scurtmetrajele prind viaţă” şi să aducem la viaţă filmul scurt în spaţii neconvenţionale. Anul acesta vom avea pe terasa de la Turbohalle jocuri de societate si o selecţie specială de piese ce fac parte de pe coloana sonoră a diverselor filme din istoria cinematografului făcută de Electric Brother pentru Noaptea Lungă a Filmelor Scurte”,spune Alexandra. “Asta pentru că am observat că oamenii sunt foarte interesaţi de o alternanţă între filmele ce i-au adus acolo şi interacţiunea cu alţi participanţi ce lipseşte de la alte evenimente de profil.”
“Faci o călătorie într-o singură noapte prin toate festivalurile de film ale lumii”
Însă cel mai important lucru pe care ţi-l poate oferi Noaptea Lungă a Filmelor Scurte este o călătorie nocturnă prin toate colţurile lumii în căutarea scurtmetrajelor anului. De la filmele scurte câştigătoare ale premiilor Oscar şi Bafta până la filmele distinse la Cannes, aici regăseşti o retrospectivă a “the greatest hits” în materie de scurtmetraje.
“Cred că e o ocazie unică de a vedea la un loc scurtmetrajele premiate ale anului”, spune Alexandra. “De 5 ani de zile fac selecţia celor mai bune filme scurte de peste an şi este interesant să vezi cum ce se întâmplă la nivel social, politic şi economic influenţează subiectele abordate de regizori. Spre exemplu anul acesta foarte multe scurtmetraje sunt legate de găsirea unui loc de muncă.”
Pentru că tot a venit vorba despre poveşti, am rugat-o pe Alexandra să îmi spună scurtmetrajele sale preferate din această retrospectivă a anului 2012-2013.
Primul film menţionat este Cui i-e frică de zbor? (r. Conor Finnegan, Irlanda, 2012) — Cea mai bună animaţie, L.A. Shortsfest, un film despre o pasăre ce este împiedicată de frica sa de zbor din a face călătoria anuală spre sud. “De fiecare dată când mă uit la acest film descopăr elemente noi . E animaţie, dar în acelaşi timp atinge natura umană iar subiectul este abordat cu umor.”
Cel de-al doilea este The Mass of Men (r. Gabriel Gauchet, UK, 2012) — Cel mai bun scurtmetraj la Festivalul Internaţional de film San Sebastian, un thriller despre un bărbat ce ajunge la acţiuni extreme după ce întârzie la un interviu de angajare. “Am văzut în regizor un viitor Haneke. Este un film dur dar structura narativa este foarte inteligent construită. Îţi spune din start finalul dar reuşeşte să te ţină cu sufletul la gură.”
Nici filmele româneşti nu au fost uitate din retrospectiva de anul acesta, 4 scurtmetraje putând fi văzute pe parcursul nopţii, printre care şi În acvariu (semnat Tudor Jurgiu şi proaspăt premiat la Cannes). “Ţinem mult la promovarea scurtmetrajului românesc şi încurajarea regizorilor să facă scurtmetraj. Există preconcepţia asta în lumea filmului ca scurtmetrajul este o formă de început de drum, o carte de vizită pe care o dai unui producător care să-ţi accepte lungmetrajul. Există scurtmetraje care sunt o poveste în sine şi până la urma opere cinematografice de sine stătătoare.”
